Până și Ucraina a luat fața României la un capitol important. Așa îți dai seama că suntem la coada Europei

Într-un context european în care infrastructura de transport este un indicator cheie al dezvoltării și eficienței economice, comparația dintre Ucraina și România în domeniul feroviar aduce în prim-plan o realitate surprinzătoare. În ciuda provocărilor imense generate de conflictul armat care a zguduit Ucraina în ultimii ani, această țară a reușit să-și mențină și chiar să-și îmbunătățească infrastructura feroviară, în contrast puternic cu situația din România.

Ucraina, răvășită de conflict, nu doar că și-a menținut rețeaua feroviară funcțională, dar a și reușit să repare și să modernizeze 289 de kilometri de cale ferată și să reconstruiască 15 poduri în ultimul an. Aceste eforturi demonstrează o capacitate remarcabilă de a prioritiza infrastructura critică în cele mai dificile condiții, asigurându-se că trenurile rămân principalul mijloc de transport pentru pasageri și marfă, în condițiile suspendării zborurilor.

Citește și: România, țara kilometrilor ipotetici de autostradă. Planurile pe 2024 te dau pe spate, peste 800 km ”în execuție”

România cu toate fondurile europene din lume, degeaba

Pe de altă parte, România, o țară membră a Uniunii Europene și a NATO, nu a recepționat niciun kilometru nou de cale ferată în 2023, marcând un regres față de anii anteriori, unde modernizarea infrastructurii feroviare a arătat o scădere constantă: de la 166,86 km în 2019 la doar 13,39 km în 2022, aceștia din urmă reprezentând doar reparații în Portul Constanța și nu linii ferate destinate transportului de călători.

Elena Lasconi intră în turul II alături de Călin Georgescu, după ce l-a întrecut pe Marcel Ciolacu la voturi la alegerile prezidențiale

Mesajul îngrijorător postat de CTP, după primele rezultate ale alegerilor din 24 noiembrie 2024. ”A început!”

Mai mult, comparația dintre cele două țări devine și mai pronunțată când privim la investițiile în material rulant. În 2023, Ucraina a produs 528 de vagoane noi și a reparat alte 9.000, în ciuda faptului că peste 10.000 de angajați feroviari au fost mobilizați în armată. În contrast, România a primit un singur tren InterRegio nou, primul cumpărat în ultimii 20 de ani, și se confruntă cu întârzieri semnificative în modernizarea și achiziția de noi vehicule feroviare, în ciuda planurilor ambițioase anunțate de Ministerul Transporturilor.

Citește și: Majorarea cu aproape 9% a prețurilor la biletele de tren a fost ținută secret de către Ministerul Transporturilor

Ucraina ne dă o lecție importantă

Cu o rețea de 19.700 de kilometri, Ucraina se numără printre țările cu cea mai extinsă infrastructură feroviară din lume, aproape jumătate fiind electrificată. România, deși cu o suprafață mai mică, avea la sfârșitul anului 2022 doar 10.615 kilometri de cale ferată, marcând o reducere față de anul precedent.

Această situație reflectă diferențele semnificative în abordarea și prioritizarea infrastructurii feroviare între cele două țări. În timp ce Ucraina demonstrează o adaptabilitate și o determinare remarcabilă în menținerea și îmbunătățirea rețelei sale feroviare în ciuda unui conflict devastator, România pare să rămână în urmă, cu o infrastructură feroviară care avansează lent și care necesită investiții semnificative și acțiuni decisive pentru a se alinia la standardele europene.

Această comparație subliniază nevoia acută de îmbunătățire și modernizare în sectorul feroviar românesc, evidențiind că, fără o schimbare de direcție, România riscă rămâne la coada Europei în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii feroviare. În contextul actual, în care eficiența transportului este vitală pentru economie și mediu, România trebuie să își reevalueze prioritățile și să accelereze investițiile în modernizarea și extinderea rețelei sale feroviare.