Obiceiul urât, dar des întâlnit, care poate duce la demență. Ce arată noile studii științifice

O echipă de cercetători de la Universitatea Griffith din Australia a dezvăluit o legătură posibilă între obiceiul de a scobi în nas și riscul crescut de a dezvolta demență, deschizând o nouă perspectivă asupra originii bolii Alzheimer, care continuă să rămână în mare parte un mister. Studiul, care până acum s-a bazat pe cercetări efectuate pe șoareci în loc de oameni, sugerează că atunci când scobitul nasului duce la deteriorarea țesuturilor interne, bacteriile pot călători mai ușor spre creier, declanșând reacții similare cu simptomele bolii Alzheimer.

James St John, neuroștiințist la Universitatea Griffith, explică: „Suntem primii care arată că „Chlamydia pneumoniae” poate călători direct pe nas și în creier, unde poate declanșa patologii care semănă cu boala Alzheimer.” Descoperirile, publicate în octombrie 2022, indică faptul că, în cazul șoarecilor, bacteriile au putut urca pe nervul olfactiv, legătura dintre cavitatea nazală și creier, agravându-se în cazul deteriorării epiteliului nazal.

Această cercetare a demonstrat că în creierul șoarecilor se depune mai multă proteină amiloid-beta, o proteină eliberată ca răspuns la infecții, care se găsește și în concentrații semnificative la persoanele cu boala Alzheimer. „Am fost surprinși de viteza cu care C. pneumoniae a luat controlul în sistemul nervos central al șoarecilor, cu infecție petrecându-se în 24 până la 72 de ore,” a adăugat neurologul St John, subliniind că bacteriile și virusurile consideră nasul ca o rută rapidă spre creier.

Deși nu este sigur că efectele vor fi aceleași la oameni sau chiar că plăcile de amiloid-beta sunt o cauză a bolii Alzheimer, este important să se urmărească aceste piste promițătoare în lupta pentru înțelegerea acestei afecțiuni neurodegenerative comune. „Trebuie să facem acest studiu la oameni și să confirmăm dacă aceeași cale funcționează în același mod,” a mai adăugat St John, evidențiind necesitatea cercetărilor suplimentare.

Cele 5 declarații controversate ale lui Trump despre NATO care ridică întrebări privind viitorul Alianței

Ambasadorul Turciei, critici dure la adresa României pentru lipsa autostrăzilor: „600 de kilometri până la Istanbul și facem zece ore. Este inacceptabil”

Vezi și: Obiceiul rușinos, pe care îl ai din copilărie, este și periculos: explicația cercetătorilor

Pe lângă explorarea legăturii dintre scobitul nasului și depunerile de proteină amiloid-beta, cercetătorii intenționează să determine dacă aceste depuneri sunt un răspuns imunitar natural și sănătos care poate fi inversat după combaterea infecției. Boala Alzheimer este incredibil de complicată, iar fiecare cercetare ne aduce mai aproape de identificarea unei metode de a o opri.

„Odată ce depășești 65 de ani, factorul tău de risc crește considerabil, dar analizăm și alte cauze, pentru că nu este doar vârsta – este și expunerea la factori de mediu,” a concluzionat cercetătorul St John, subliniind complexitatea factorilor care contribuie la dezvoltarea bolii Alzheimer.

Vezi și: Ce legătură este între boala Alzheimer, anxietate, depresie și stres cronic. Ce riscuri există, opinia oamenilor de știință