Legea moștenirii din România: Pe cine protejează sau avantajează Codul Civil, cine are mai mult de câștigat

În România, procesul moștenirii este reglementat de Codul Civil din 2019, care definește două tipuri principale de moștenire: legală și testamentară.

Aceste dispoziții legale au rolul de a asigura transmiterea ordonată a patrimoniului unei persoane decedate către urmașii săi, dar, după cum relevă practica juridică, nu toți moștenitorii sunt tratați egal.

Moștenirea legală versus moștenirea testamentară

Conform legislației în vigoare, moștenirea legală este atribuită, în ordine, soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, acoperind un spectru larg de rudenii, de la descendenți la colaterali. Această abordare pare să ofere o protecție egală tuturor membrilor familiei defunctului, însă detalii specifice pot favoriza unele categorii de moștenitori în detrimentul altora, conform Lege5.ro.

Pe de altă parte, moștenirea testamentară permite persoanei decedate să decidă în mod explicit cine va primi bunurile și averea sa, oferind un control mai mare asupra destinului patrimoniului său postum.

Câștigător Vocea României: Aura Șova primește trofeul, iar Tudor Chirilă bifează al șaptelea succes

Ordinea în care se pun legumele în salata de boeuf. Acesta e secretul gustului perfect, vei observa diferența

Citește și: Legea moștenirii, ghid complet – cum se împarte averea între moștenitori, ce trebuie să știi despre succesiune în România

Cine beneficiază mai mult după Legea Moștenirii?

Descendenții și ascendenții defunctului sunt favorizați prin lege, având dreptul la moștenire indiferent de gradul de rudenie. Aceasta înseamnă că, chiar și în absența unui testament, copiii, nepoții și, respectiv, părinții defunctului au parte de o cotă parte semnificativă din moștenire.

Colateralii, sau rudele până la gradul al patrulea, au, de asemenea, dreptul la moștenire, dar sunt considerați moștenitori secundari față de descendenți și ascendenți. Acest lucru îi pune într-o poziție mai puțin avantajoasă, mai ales în cazurile în care moștenirea este substanțială.

Soțul supraviețuitor se bucură de o protecție specială prin lege, având alocată o cotă parte semnificativă din moștenire, care variază în funcție de alți moștenitori legali prezenți. Acesta poate ajunge să moștenească întreaga avere în absența altor moștenitori legali sau dacă este singurul beneficiar desemnat în testament.

Citește și: A lăsat în urmă o moștenire fabuloasă, dar l-au uitat românii. Impresionanta viață a lui Ion Dacian VIDEO

Implicațiile și controversele complexe din Codul Civil

Legea moștenirii, deși concepută pentru a asigura echitatea și ordinea în transferul patrimoniilor postume, poate să creeze discrepanțe între moștenitorii legali și cei testamentari. În plus, complexitatea legii și varietatea situațiilor de familie pot duce la interpretări diverse și, uneori, la litigii prelungite între moștenitori.

Avocații specializați în dreptul succesoral aduc în discuție aceste aspecte, subliniind importanța consilierii juridice atât pentru cei care își planifică succesiunea, cât și pentru moștenitorii care navighează prin procedurile legale.

În România, legea moștenirii protejează într-o măsură toți moștenitorii, însă există nuanțe care pot avantaja sau dezavantaja anumite categorii. Într-o lume ideală, legislația ar urma să fie suficient de flexibilă pentru a se adapta la dinamica relațiilor familiale și la intențiile defunctului, asigurând o distribuție echitabilă a patrimoniului. În realitate, detaliile și interpretările legii pot transforma procesul moștenirii într-unul complex și emoționant, unde avocații joacă un rol crucial în navigarea între prevederile legale și dorințele părților implicate.