Primul român care a băut cafea: Călătoria lui Ion Tăutu și descoperirea cafelei în inima Imperiului Otoman, în 1504
În secolele trecute, cafeaua a devenit o băutură iconică, apreciată în întreaga lume pentru aroma sa bogată și efectul său revigorant. Cu toate acestea, puțini știu că primul român care a avut privilegiul de a degusta această băutură care te trezește dimineața a fost nimeni altul decât logofătul lui Bogdan Chiorul, fiul și urmașul la tron al lui Ștefan cel Mare, Ion Tăutu.
Ion Tăutu a fost primul român care a băut cafea
În anul 1504, Ion Tăutu a fost trimis într-o importantă misiune diplomatică la Constantinopol, centrul vieții politice și culturale al Imperiului Otoman. În timpul acestei călătorii, el nu a adus doar vești importante sau negocieri cruciale, ci a descoperit și o lume cu totul nouă de arome și ritualuri – lumea cafelei.
Primul român care a băut cafea este consemnat în cronica „O samă de cuvinte”, a lui Neculce, în legenda a zecea. În anul 1505, într-un cadru oficial, un trimis moldovean descoperă cafeaua la turci.
„După ce au luat Bogdan-vodă domnia, au şi triimis pre Tăutul logofătul sol la turci, când au închinat ţara la turci. Şi aşè vorbăscu oamenii, că l-au pus viziriul de au şedzut înaintea viziriului pre măcat, şi n-au fost având mestei la nădragi, că, trăgându-i cibotile, numai cu colţuni au fost încălţat. Şi dându-i cahfè, nu ştiè cum o va bè. Şi au încept a închina: „Să trăiască împăratul şi viziriul!”. Şi închinând, au sorbit felegeanul, ca altă băutură”, se menționează în cronica „O samă de cuvinte”, a lui Neculce.
A fost vehiculat în Constantinopol, în mijlocul vibrantelor piețe și cafenele, că Ion Tăutu a fost introdus în modul sofisticat de preparare și consum al cafelei. Băutura, cunoscută în rândurile localnicilor drept „kahve,” era deja o tradiție solidă în lumea otomană. Miroasea a mister și aventură, iar gustul său a stârnit curiozitatea lui Ion Tăutu într-un mod inedit.
Fiind deschis la noi experiențe, logofătul român a acceptat cu bucurie invitația de a gusta cafeaua. Acest moment a fost nu doar o simplă degustare, ci o călătorie în lumea unei băuturi care încânta simțurile și deschidea porți către conversații profunde și schimburi culturale.
După întoarcerea sa în Țara Românească, Ion Tăutu a adus cu el nu doar amintiri din Constantinopol, ci și tehnica rafinată de preparare. Astfel, cafeaua a ajuns pentru prima oară pe meleagurile românești, deschizând drumul pentru o tradiție care a evoluat de-a lungul secolelor.
Călătoria lui Ion Tăutu și descoperirea cafelei au avut un impact semnificativ asupra vieții sociale și culturale în Țara Românească. Cafeaua nu a fost doar o băutură, ci și un simbol al deschiderii către noi idei și influențe. Astfel, istoria cafelei în România a început cu un nobil român, a cărui călătorie l-a transformat în pionier al unei tradiții care continuă să fie iubită și apreciată și în zilele noastre.
Prima cafenea din România, în Bucureşti
Se pare că prima cafenea a fost deschisă în Bucureşti, undeva în jurul anului 1667. În locul unde astăzi găsim Banca Naţională a României, un otoman din armata sultanului, cunoscut prin părţile locului drept Kara Hamie, îmbia românii la o cafea turcească. Românii au preluat ideea şi, mai târziu, undeva în timpul domniilor fanariote, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, sursele istorice consemnează localul lui Gheorghe cafegiul, poziţionat undeva în zona Batiştei. Mai târziu, cei care vizitau Occidentul au adus cu ei şi un alt tip de cafea – cea vieneză. La începutul secolului XX, Bucureştiul avea în jur de 140 de cafenele.