30 dec. 2023 | 21:54

De ce faci febră musculară după exerciții fizice intense și de ce durează câteva zile

TEHNOLOGIE, ȘTIINȚĂ & DIGITAL
Share
De ce faci febră musculară după exerciții fizice intense și de ce durează câteva zile

Exercițiile fizice sunt larg recunoscute ca piatra de temelie a unui stil de viață sănătos, oferind o serie de beneficii care se extind cu mult dincolo de aspectul fizic. În ciuda faptului că mișcarea fizică este un izvor de sănătate, uneori este inevitabil să faci febră musculară. Ce înseamnă acest lucru și de ce se instalează acea durere?

Activitatea fizică regulată poate reduce semnificativ riscul apariției diferitelor afecțiuni, cum ar fi atacurile de cord și accidentul vascular cerebral, în timp ce chiar și o simplă plimbare poate reduce riscul de mortalitate. Organizația Mondială a Sănătății subliniază importanța exercițiilor fizice, afirmând că persoanele care nu se angajează într-o activitate fizică suficientă se confruntă cu o șansă crescută de moarte prematură cu 20-30%. Cu toate acestea, în ciuda numeroaselor avantaje, de ce exercițiul duce uneori la durere și de ce se poate manifesta acest disconfort la câteva zile după încheierea antrenamentului?

Durerea imediată experimentată în timpul exercițiului este adesea atribuită produselor secundare care se acumulează în mușchi ca o consecință a producției de energie. Aceste produse secundare pot altera mediul muscular, activând receptorii durerii. Este esențial să facem diferența între disconfortul asociat cu efortul muscular regulat și durerea care ar putea indica o rănire, justificând o încetare imediată a activității.

Durerea musculară cu debut întârziat (DOMS) este termenul atribuit durerii mai prelungite care apare la câteva ore sau chiar zile după o activitate fizică intensă, sau așa cum mai este cunoscută, febra musculară. Dr. Tom Clifford, lector superior în fiziologie și nutriție la Universitatea Loughborough, explică că simptomele DOMS includ de obicei durere și sensibilitate în mușchii afectați, exacerbate în timpul mișcării. Originea DOMS poate fi urmărită mai degrabă la un răspuns biochimic întârziat decât la o reacție fizică imediată.

Conceptul de DOMS nu este o descoperire recentă. Medicul Theodore Hough, într-o lucrare publicată în 1902, a făcut distincția între două tipuri de dureri musculare – una experimentată în timpul și la scurt timp după efort și alta care a apărut ore sau chiar zile mai târziu. Deși a asociat primul tip cu acumularea de produse reziduale din activitate, în timp ce al doilea, durerea întârziată a fost legată de potențiale rupturi în mușchi. Deși credința că acumularea de acid lactic cauzează DOMS a fost dezmințită, încă nu există un acord unanim cu privire la mecanismul principal din spatele acestui fenomen.

Motivul pentru care facem febră musculară după mișcarea fizică

DOMS este probabil rezultatul unei combinații de factori, inclusiv deteriorarea structurală a proteinelor musculare, perturbări ale homeostaziei calciului și inflamație. Nociceptorii, neuronii senzoriali care răspund la stimuli potențial dăunători, devin sensibilizați, ducând la percepția durerii. Diverse substanțe, cum ar fi bradikinina, factorul de creștere a nervilor (NGF), prostaglandina E2 (PGE2) și histamina, joacă un rol esențial în acest proces. În timp ce bradikinina declanșează hiperalgezia mecanică musculară, NGF contribuie la menținerea acesteia. Eliberarea PGE2 indusă de bradikinină poate explica aspectul inflamator al DOMS, iar histamina reglează răspunsul inflamator.

Cercetări recente sugerează că fascia care înconjoară mușchiul poate juca un rol crucial în DOMS. Fascia, un țesut conjunctiv cu terminații nervoase, este implicată în micro-rupturi și inflamații cauzate de forțele de deformare în timpul contracțiilor excentrice. Contracțiile excentrice, în care mușchii se lungesc în timpul contracției, sunt adesea citate drept cauza principală a DOMS, dar studiile mai noi sugerează că nefamiliaritatea cu exercițiile fizice este un factor mai influent.

Pe măsură ce indivizii caută modalități de a gestiona DOMS, abordările nutriționale sunt explorate. Unele studii sugerează că suplimentele fitochimice din fructe și legume, cum ar fi cireșele și curcumina, pot ajuta la atenuarea simptomelor durerii. Acizii grași esențiali precum omega-3 au potențiale efecte analgezice legate de rezolvarea inflamației. Masajul apare ca o tehnică principală de recuperare, îmbrăcămintea cu imersie în apă și compresie arătând o eficiență moderată.

Contrar credinței comune, întinderea nu pare să prevină DOMS. O revizuire Cochrane a constatat un efect redus sau deloc al întinderii asupra durerilor musculare experimentate în săptămâna următoare activității fizice. În timp ce pasionații de exerciții pot fi tentați să folosească DOMS pentru o altă sesiune, riscurile potențiale, cum ar fi modelele de mers modificate sau riscul crescut de accidentare, sunt încă speculative și necesită studii suplimentare.

Dacă doriți să minimizați DOMS, este esențial să vă familiarizați cu exercițiile fizice. Dr. Clifford subliniază că indivizii care sunt mai obișnuiți sau mai bine pregătiți experimentează mai puțin DOMS. În esență, a fi mai în formă, în special în ceea ce privește forța, se corelează cu o probabilitate redusă de a experimenta dureri musculare cu debut întârziat. Așadar, deși exercițiile fizice rămân o componentă crucială a unui stil de viață sănătos, este esențial să vă cunoașteți limitele și să vă aclimatizați treptat corpul la diferite forme de activitate fizică, arată IFL Science.