Primul sportiv român care a participat la JO. Tatăl l-a renegat până la 18 ani, povestea uimitoare a lui Gheorghe Plagino
Gheorghe Plagino este numele care a intrat în istoria sportului din țara noastră, în urmă cu mai bine de 100 de ani, pentru că este primul român care a participat la Jocurile Olimpice. Povestea de viață a acestuia este emoționantă, deoarece tatăl său nu l-a recunoscut ca fiu legitim până la vârsta de 18 ani.
Aventura lui Gheorghe Plagino la JO
Gheorghe Plagino a participat la a doua ediție a Jocurilor Olimpice, în 1900, pe vremea când competiția dura șase luni, iar participanții dormeau cu toții în aceeași hală. Oașul gazdă al competiției supreme în sport a fost Parisul, iar românul se înscria în concursul de tir, la proba individuală.
Născut la 16 noiembrie 1876, în Dumbrăveni, undeva prin Râmnicu Sărat, Gheorghe Plagino a plecat de unul singur în Franța, la numai 23 de ani, fiind primul român care a participat la Jocurile Olimpice. În proba de tir a concurat alături de încă 50 de sportivi din alte 24 de țări și, după trei zile, între 15 şi 17 iulie, din 20 de talere românul a țintit doar 11, clasându-se pe locul 13.
Patru decenii, membru al Comitetului Internațional Olimpic
După această experiență unică de la Paris, Gheorghe Plagino a continuat să se implice în sportul din țara noastră, chiar și după ce și-a încheiat carieră de trăgător.
Gheorghe Plagino a fost al doilea român, după Prințul Ghica, cooptat ca membru al CIO (Comitetul Internațional Olimpic), în anul 1908, la opt ani de la participarea la Jocurile Olimpice, Fostul sportiv era ales al 57-lea membru CIO la sesiunea organizată la Londra pe 1 decembrie.
De asemenea, el a făcut parte din Comitetul Olimpic Român în perioada 1914-1938 și a deținut funcții de conducere în cadrul mișcării sportive din România, devenind vicepreședinte al Comitetului Olimpic Român (1923-40) și președinte al Uniunii Federațiilor Sportive din România – UFSR (1933-1940).
Înainte de Jocurile Olimpice de la Paris din 1924, Comitetul Internațional Olimpic a vrut să scoată rugby-ul din programul olimpic, din cauza lipsei de interes. Gheorghe Plagino a fost cel care s-a împotrivit și a luptat, reușind ca sportul cu balonul oval să fie probă la Olimpiadă.
Așa, la turneul de rugby de la JO de la Paris, din 1924, au participat trei echipe, România, Franţa şi Statele Unite ale Americii, iar echipa ţării nostre a obţinut medalia de bronz, prima din istoria participărilor.
A avut statut de copil nelegitim
Viața lui Gheorghe Plagino nu a fost deloc una ușoară. El s-a născut în urma unei aventuri. Tatăl său s-a iubit cu Wilhemia Siefert, o tânără de origine germană, care lucra ca slujnică în casa boierului. Declaraţia naşterii către funcţionarul de stare civilă s-a făcut de către Constantin Vasile, „în lipsă de tată”, după cum scrie în documentele de acum un secol şi jumătate. Martori au fost doi argaţi ai boierului Plagino, un muncitor agricol, respectiv un vizitiu.
Abia în 1894, după moartea soţiei, Alexandru Plagino s-a căsătorit cu mama lui Gheorghe Plagino şi l-a recunoscut, pe când acesta avea vârsta de 18 ani.
”Timp de 18 ani, acest copil a crescut la curtea boierului Plagino şi nu avea cum să nu-i fi ajuns la ureche bârfele slujitorilor cum că ar fi de fapt nepotul boierului ca urmare a relaţiei de dragoste dintre fiul acestuia, ce se numea tot Alexandru şi servitoarea nemţoaică pomenită mai sus. Atenţia pe care o oferea bătrânul boier copilului George putea fi o dovadă că relaţia dintre fiu şi servitoare a existat, dar din diferite motive, la momentul naşterii lui George, tatăl nu a fost alături pentru a-l declara!”, potrivit istoricului focşănean Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.
După ce a fost recunoscut de tatăl său, viaţa tânărului s-a schimbat total. Datorită averii părintelui său, care avea zeci de mii de hectare de pământ, cale ferată privată și mai multe conace, Gheorghe Plagino a fost trimis să înveţe în străinătate, aşa cum era moda vremii.Acesta a început să studieze în Paris, iar în 1900 a decis să participe la Jocurile Olimpice,