De ce există fosile marine în vârful Muntelui Everest: Explicația cercetătorilor

Iată ceva ce nu am întâlnit până acum: unii oameni sunt aparent confuzi de ce există fosile marine în vârful Muntelui Everest.

Explicație: fosile marine în vârful Muntelui Everest

În vârf, se află calcarul de rocă sedimentară, cunoscută sub numele de „calcar Qomolangma”. În cadrul acestuia se află o serie de creaturi marine fosilizate din perioada Ordovicianului, acum 488,3 milioane-443,7 milioane de ani. Astfel de fosile se găsesc în Himalaya, iar descoperirile includ trilobiți, brahiopode, ostracozi și crinoizi.

Nu este o dovadă, așa cum a susținut un utilizator Facebook în capturile de ecran postate pe grupul de Facebook Fraudulent Archaeology Wall of Shame, a unui mare potop care a cuprins lumea. Afirmații similare au mai fost făcute și au fost la fel de incorecte prima dată. De fapt, este o dovadă pentru tectonica plăcilor.

Aproape toate rocile sedimentare sunt formate prin eroziunea apei, măcinând rocile de-a lungul a mii sau milioane de ani, înainte de a fi compactate și transformate sub presiune în rocă sedimentară. Roca sedimentară și prezența unor creaturi marine antice ne spun că stânca de pe vârful Muntelui Everest a fost cândva sub apă. De asemenea, ne spune că ceva s-a întâmplat pentru a aduce acea stâncă la peste 8.000 de metri deasupra nivelului mării.

Ce trebuie să faci în decembrie dacă vrei să ai trandafiri superbi anul viitor. Vor înflori spectaculos

Orașul în care politicienii vor să interzică săruturile prin ordonanță de urgență. Ce amenzi riscă îndrăgostiții

Vezi și: Lucruri interesante și terifiante despre muntele Everest: „Nu m-am dus acolo să mor. M-am dus acolo sus să locuiesc”

Ce spun cercetătorii

Răspunsul este, desigur, tectonica plăcilor. Everestul și Himalaya s-au format în urma unei coliziuni între plăcile continentale eurasiatice și indiene, care a început cu aproximativ 40-50 de milioane de ani în urmă.

„Placa eurasiatică a fost parțial mototolită și îndoită deasupra plăcii indiene, dar datorită densității scăzute/plutabilității mari, niciuna dintre plăcile continentale nu a putut fi subdusă”, explică Societatea Geologică.

„Acest lucru a cauzat îngroșarea crustei continentale din cauza plierii și faliilor din cauza forțelor de compresie care împinge în sus Himalaya și Podișul Tibetan”.

Vezi și: Crezi că Muntele Everest este cel mai înalt munte de pe Pământ? Mai gândește-te

Și de aceea există fosile marine pe (nu chiar) cel mai înalt munte din lume.