Cum s-a construit Sfinxul din Egipt, de fapt. Dovezile care schimbă totul, o ipoteză controversată VIDEO

Înainte ca vechii egipteni să sculpteze Marele Sfinx de la Giza, ar fi existat și alte forțe care ar fi dat o mână de ajutor.

Mai exact, forțele naturii ar fi putut contribui la formarea masivului monument în forma iconică a felinei formată dintr-un singur bloc de calcar.

Vezi și: Descoperire remarcabilă în Egipt: Marea Piramidă de la Giză, sursă de noi mistere, după mii de ani

Oamenii ar fi primit „ajutor” pentru construirea Sfinxului din Egipt

Experimentele de dinamică fluidelor dezvăluie că forma de leu întins a structurii ar fi putut fi sculptată nu de mâinile oamenilor, ci de vântul care sufla puternic.

Are 25 de milioane de euro în cont, însă merge cu autobuzul în Capitală. Cine e milionarul român care ia metroul pentru a se deplasa prin București

Ce mare s-a făcut fiul lui Ștefan Bănică Jr! Cum l-a filmat Lavinia Pîrva pe Alexandru, fanii s-au topit când au văzut imaginile

„Concluziile noastre oferă o posibilă ‘istorie de origine’ pentru modul în care forma asemănătoare cu Sfinxul poate fi rezultatul eroziunii”, explică Leif Ristroph, de la Universitatea din New York.

„Experimentele noastre de laborator au arătat că forme surprinzător de asemănătoare cu Sfinxul pot apărea, de fapt, din materiale erodate de fluxuri rapide”. a mai spus acesta.

Speculațiile asupra implicării naturii în sculptarea Sfinxului nu sunt noi. Încă din anii 1950 s-a sugerat că trupul statuii ar fi putut fi afectat de apele antice.

Deși există dovezi suficiente pentru a respinge posibilitatea ploilor sau inundațiilor ca fiind responsabile, alți experți au sugerat că vântul – deși mai puțin puternic – ar fi putut modela forma generală dintr-o combinație adecvată de roci.

Această idee datează încă din anii ’80, o ipoteză sugerată de un fost geolog NASA numit Farouk El-Baz.

„Anticii ingineri ar fi putut să modifice capul în imaginea regelui lor”, a scris El-Baz, în 2001. „De asemenea, i-au dat un corp asemănător cu al unui leu, inspirat de formele întâlnite în deșert. Pentru aceasta, au trebuit să săpe un șanț în jurul proeminenței naturale”.

Vezi și: Misterul Marii Piramide din Giza: cercetătorii au descoperit un coridor ascuns

Sfinxul din Egipt

Cum s-a ajuns la această concluzie

Leif Ristroph și colegii săi au spălat bucăți de lut conținând o combinație de bucăți moi și dure în fluxuri rapide de apă pentru a replica forța vântului și pentru a vedea ce forme ar apărea.

S-au bazat pe mișcările apei în condițiile din zonă acum 4.500 de ani și au folosit colorant pentru a urmări fluxurile dinamice în jurul lutului care se eroda.

Formele rezultate seamănă cu yardangs, adică niște bucăți de piatră contorsionate văzute în multe regiuni deșertice unde vântul spulberă nisipul.

În cele din urmă, această acțiune de șlefuire poate modela chiar și cele mai dure și masive formațiuni de rocă în structuri contorsionate.

„Astăzi, există yardangs care arată ca animale așezate sau întinse, ceea ce sprijină concluziile noastre”, este de părere Ristroph.

Proeminențele, golurile, curbele și texturile neregulate ale acestor formațiuni sunt create de o combinație între forța vântului, unghiul și frecvența acestuia, precum și compoziția pietrei: părțile mai moi ale rocii se erodează primele, lăsând expuse părți mai dure, modelate aleatoriu, care direcționează fluxurile de vânt.

„Aceste efecte compuse ar putea explica stresul de forfecare local ridicat și rata mare de eroziune chiar de sub cap și de ce sculptura puternică separe gâtul și dezvăluie labele”, explică cercetătorii în lucrarea lor.

După cum a subliniat El-Baz anterior, fără o înțelegere profundă și fără influența naturii, monumentele egiptene nu ar fi supraviețuit mult în mediul acela.

„Dacă strămoșii ar fi construit monumentele în formă de cub, dreptunghi sau chiar altceva acestea ar fi fost șterse de ravagiile eroziunii eoliene”, a remarcat El-Baz.

În schimb, structura impresionantă se înalță încă la 20 de metri înălțime și aproximativ 73 de metri lungime, supraviețuiește fără probleme.

Vezi și: Secretele coridorului ascuns din Marea Piramidă din Giza. Vechi de 4500 de ani, misterul nu este elucidat nici astăzi