Aceste două cuvinte există în toate limbile: Ce înseamnă ele, de fapt

Aceste două cuvinte există în toate limbile. Vorbitorii unei multitudini de limbi diferite au ceva foarte important în comun.

Cuvintele care există în toate limbile

Se crede că astăzi există șapte mii de limbi pe planeta noastră. Asta înseamnă că există la fel de multe moduri diferite de a spune „Dă-mi brânza, te rog”, precum există specii de șopârlă. Dar oamenii de știință care lucrează la un studiu recent au fost mult mai interesați de ceea ce avem în comun decât de ceea ce ne diferențiază și au descoperit două cuvinte mici care par a fi prezente universal în limbajul uman: „aceasta” și „aceea”.

Vezi și: Cele mai ciudate limbi care există astăzi în lume: în ce părți ale lumii se vorbesc

Vezi și: Care este cea mai frumoasă limbă, dar cea mai urâtă: ce spun cercetătorii

500 de tineri au ieșit în stradă, la Universitate, pentru a protesta împotriva lui Călin Georgescu: ”Iubirea de țară nu-i legionară!”

Robert Turcescu, derapaj la adresa Elenei Lasconi, după discursul candidatei USR: ”Lenuțo, n-ai talent, un potop de vorbe goale și lozinci!”

„Am vrut să aflăm cum vorbitorii unei game largi de limbi folosesc cele mai vechi cuvinte înregistrate în toate limbile – demonstrații spațiale, cum ar fi „acest” sau „aceasta”, a explicat autorul principal, profesorul Kenny Coventry, de la Universitatea de Est. Anglia, într-o declarație.

Deși cuvintele reale pentru „aceasta” și „aceea” vor fi foarte diferite în ceea ce privește ortografie și pronunție, Coventry și colegii săi au vrut să afle dacă sensul din spatele lor a fost conservat.

Pentru a face acest lucru, echipa de 45 de cercetători din întreaga lume a recrutat aproape 1.000 de vorbitori a 29 de limbi. Au încercat să parcurgă gama diferitelor familii lingvistice, inclusiv o gamă largă de limbi de la engleză, italiană și norvegiană, până la telugu, vietnameză și tseltal. Vorbitorilor nu li s-a spus că acele cuvinte pe care le-au folosit ar fi punctul central al cercetării.

Ce au descoperit cercetătorii

În română, avem tendința de a folosi „acesta/aceasta” pentru a descrie obiecte care sunt fizic la îndemâna noastră și de a trece la „acel/acea” pentru obiectele care sunt mai departe. Cu toate acestea, nu a fost clar dacă această separare spațială este aceeași în limbi diferite și neînrudite.

„Am descoperit că în toate limbile pe care le-am testat, există un cuvânt pentru obiecte care sunt la îndemâna vorbitorului, cum ar fi „acest”, și un cuvânt pentru obiecte care nu sunt la îndemână – „acea”, a explicat profesorul Coventry.

„Această distincție poate explica originea evolutivă timpurie a demonstrativelor ca forme lingvistice”.

Vezi și: „Robotul” care s-ar putea dovedi cel mai bun traducător pentru limbi antice

Limbile evoluează și se schimbă tot timpul. Întrebarea dacă vorbitorii de limbi diferite împărtășesc modalități de a comunica poziția spațială a obiectelor – și ce ar putea însemna aceasta pentru modul în care gândesc – a fost una controversată în rândul lingviștilor. Dar, așa cum explică autorii în lucrarea lor, acest studiu este primul care analizează acest lucru din punctul de vedere al demonstrațiilor spațiale în mod specific. Poate, atunci, această nouă lucrare poate contribui într-un fel către soluționarea acestei dezbateri de lungă durată.