România, la coada Europei, din nou. Cum au ajuns românii să se obișnuiască cu birocrația și să evite tehnologia

În teorie, în 2023, tot mai multe dintre interacțiunile cu instituțiile statului se pot realiza digital, dar după decenii întregi de birocrație acută, copii xerox și dosare cu șină, nu ar trebui să vină ca o surpriză numărul infim al celor care folosesc servicii publice digitale.

La nivel european, nu mai puțin de 74% dintre cetățenii cu acces la internet interacționează cu autoritățile și fac diverse solicitări sau plăți online. Din păcate, în România, același procent de utilizare al serviciilor publice digitale este de doar 24%, după cum se arată într-un raport al Comisiei Europene. De partea cealaltă a baricadei, oficialii din Ministerul Digitalizării sunt optimiști că interacțiunea cu robotul ION va funcționa ca un mecanism de educare al populației pentru ca românii să-și plătească taxele și impozitele online, să-și solicite un cazier.

Citește și: Birocrația ne „mănâncă zilele”, la propriu: cât timp pierzi din viața ta, ca român, stând la cozi și ghișee

De ce este România la coada digitalizării

”Cetățenii trebuie să învețe și cum să lucreze cu aceste tehnologii. Faptul că noi avem un telefon și suntem pe rețele sociale sau mai trimitem mesaje prietenilor nu înseamnă că ne pricepem la asta. Gândiți-va la cetățenii nu neapărat mai în vârstă pentru că sunt și cetățeni mai tineri că nu au avut contact cu calculatorul. Pentru ei e foarte dificil să înțeleagă care sunt butoanele.”, a explica Ana-Maria Stancu, expert în digitalizare.

Cine este Călin Georgescu, candidatul la prezidențiale care a produs o surpriză neașteptată în primul tur al alegerilor prezidențiale

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

În teorie, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, au ajuns în România 1,5 miliarde de euro pentru transformarea digitală a administrației publice. Acest efort ar fi trebuit să contribuie și la digitalizare interacțiunilor cu statul român. În practic, cele mai multe inițiative sunt în stadiu de proiect. O platformă națională de interoperabilitate ar trebui să reducă semnificativ deplasările la ghișeu pentru români, dar nu este clar când se va întâmpla acest lucru.

Citește și: CertSIGN, victima unui atac cibernetic de anvergură. Compania responsabilă de documente certificate electronic face probleme românilor

La ce ajută digitalizarea, de ce este în urmă România

”Digitalizarea înseamnă practic să controlezi tot ceea ce înseamnă plăți între companii, între persoane fizice și companii și să te asiguri că plățile respective nu se fac la negru, adică se plătesc taxe și impozite. Avem cel mai scăzut nivel  de încasare a taxelor și impozitelor din Uniunea Europeană.”, a explicat expertul financiar Adrian Negrescu.

”Urmează să lansăm Catalogul serviciilor digitale, conectarea la proiectul ION, astfel încât ION să furnizeze informații cu privire la pașii necesari pentru accesarea acestor  servicii digitale.”, este de părere Eduard Mititelu, secretar de stat în Ministerul Digitalizării. Din păcate, cei mai mulți dintre români nu sunt convinși de nivelul de utilitate și de beneficiile serviciilor digitale. Nu sunt confortabili când vine vorba de plăți efectuate online și, mai ales, nu înțeleg foarte bine cum funcționează diversele platforme puse la dispoziție de autorități.