Cum vrea Ministerul Sănătății să prevină infecțiile nosocomiale. Situația spitalelor din România SPECIAL

Guvernul a adoptat în şedinţa de vineri strategiile naţionale de sănătate, pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale şi de vaccinare, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. Într-un răspuns acordat Playtech, Ministerul Sănătății a transmis că anul trecut au fost raportate 40,288 Infecții Asociate Asistenței Medicale (IAAM).

Strategia Ministerului Sănătății pentru prevenirea infecțiilor

Guvernul a aprobat Strategia naţională de sănătate 2023 – 2030 şi planul de acţiuni aferent, Strategia naţională pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene pentru perioada 2023-2030 şi Strategia naţională de vaccinare pentru perioada 2023 – 2030.

“În ceea ce priveşte cea de-a doua strategie, care referă la limitarea şi controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a rezistenţei la microbiene sunt o mulţime de acţiuni specifice prevăzute în cadrul acestei strategii, însă noi nu am aşteptat să aprobăm această strategie, o strategie multisectorială, adică nu este vorba doar despre sectorul sanitar pentru că, de exemplu, antibiotice se folosesc şi în sectorul veterinar, cel puţin o cantitate echivalentă cu ceea ce se foloseşte în sectorul uman. 

Discutăm şi de poluarea mediului şi de apariţia în mediu a bacteriilor multirezistente. Lucrul ăsta trebuie monitorizat. Datele trebuie integrate într-o platformă unică.

Însă ceea ce a ţinut de noi din punct de vedere tehnic şi am realizat foarte multe acte normative până în momentul de faţă, adică nu am aşteptat hotărârea de Guvern cu strategia, o serie întreagă dintre acţiunile care sunt prevăzute acolo au fost deja realizate prin dezvoltarea laboratoarelor de microbiologie la nivelul spitalelor, inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă finanţăm această activitate, dezvoltarea ghidurilor de bună practică în domeniul microbiologiei, epidemiologiei şi prescripţiei de antibiotice”, a declarat, joi, Alexandru Rafila, ministrul Sănătății. 

Întrebat dacă există spitale care nu raportează infecţiile nosocomiale, Rafila a spus că:

„Media de raportare în România este de 1,3% dintre pacienţi. Media Uniunii Europene este şapte. Aş vrea însă să ne lămurim pentru că am văzut multe declaraţii publice, multe emisiuni în care se cere eliminarea acestor infecţii. Nu se poate.

Şi bacteriile trăiesc, nu putem să le împiedicăm să trăiască. Trebuie să limităm aceste infecţii, trebuie să cunoaştem fenomenul. Noi am făcut încă de acum un an un pas foarte mare, în sensul că am schimbat indicatorii de management care încurajează managerii să raporteze aceste infecţii, nu-i sancţionează, dimpotrivă. Îi sancţionează dacă nu raportează aceste infecţii”, a mai spus Alexandru Rafila.

România și infecțiile nosocomiale

Unitățile sanitare din sistemul public și privat au obligația legală de a raporta cazurile de IAAM identificate. În situația nerespectării acestora, direcțiile de sănătate publică, prin structura de inspecție, pot efectua controale. 

De ce numele multor țări din Asia se termină cu „stan” și ce simbolizează aceast sufix

Trucul pentru ca robinetele din baie să fie mereu strălucitoare. Cu ce trebuie să le ștergi ca să rămână curate zile la rând

„În anul 2022 a fost raportat un număr de 40288 Infecții Asociate Asistenței Medicale (IAAM).Raportul CARMIAAM (Consumul de Atibiotice, Rezistenta Microbiană si Infecții Asociate Asistenței Medicale în România) pentru anul 2021, în care este prezentată analiza principalelor date colectate la nivel național privind consumul de antibiotice, rezistența bacteriană și Infectiile Asociate Asistenței Medicale în România, precum și tendințele evolutive, este în curs de finalizare și va fi postat în cel mai scurt timp posibil”, a transmis Ministerul Sănătății într-un răspuns pentru Playtech.ro.

De asemenea, Hotărârea Guvernului nr. 657/2022 privind aprobarea conţinutului şi a metodologiei de colectare şi raportare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile în Registrul unic de boli transmisibile, articolul 6, alin. (2) prevede :

„Pentru raportarea cazurilor de infecție HIV/SIDA, tuberculoză, SARS CoV-2, a infecțiilor asociate asistenței medicale precum și a altor boli transmisibile decât cele prevăzute în anexă, se utilizează doar fișele de supraveghere specifice sau se raportează în platforme dedicate, potrivit metodologilor de supraveghere specifice, elaborate de coordonatorul tehnic național.”

În perioada 2016-2019 România a făcut pași timizi în direcția raportării infecțiilor intraspitalicești, iar printre primii medici și manageri din țară care au vorbit deschis pe această temă este Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta. 

„E un subiect tabu și acum. Noi avem o incidență de depistare în creștere ceea ce pe mine mă mulțumește. Sigur nu sunt perfecte lucrurile, mai avem de făcut pași în acest sens, dar incidența de depistare este în creștere. Am revizuit toate procedurile de screening a pacienților care ajung în Institutul Marius Nasta prin transfer, de screening al infecției al pacientului din Terapie Intensivă, de raportare în cadrul instituției către Departamentul de Supraveghere a Infecțiilor Nosocomiale. 

Sper că în foarte scurt timp să reușim să schimbăm ceea ce înseamnă modalitatea în care supraveghem efectele pe care antibioticele le au în spital, pentru că am reușit să facem o mapare a tipurilor de agenți microbiologici, a rezistenței pe care acești agenți o au și există un specific de secție, nu doar de instituție medicală a germenilor și ca urmare a acestei analize o să realizăm o analiză a consumului  de antibiotice în zona respectivă, a modului în care lucrăm în laborator și solicităm antibiograma.

Adică un lanț de analize care se fac și care o să aibă în final o mai bună gestionare a tratamentului antibiotic la pacienți și o coordonare a activității din diverse departamente în care unul din ele este laboratorul, al doilea farmacologia clinică, departamentul de farmacie și secția clinică”, a explicat Beatrice Mahler, managerul celui mai important spital de boli pulmonare din țară pentru Playtech.ro

Dintre toți patogenii, cel mai des întâlnite sunt bacteriile nosocomiale precum: Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Escherichia coli, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, Serratia marcescens, Legionella, Streptococcus spp., Haemophilus influenzae, Neisseria meningitidis. 

Pentru a evita îmbolnăvirea, măsurile de igienă trebuie respectate și de pacienți, dar în special de cadrele medicale.

În septembrie 2022 Alexandru Rafila, ministerul Sănătății, spunea că ​autoritățile din România nu își propun să eradicheze infecțiile nosocomiale, ci să cunoască cu exactitate amploarea fenomenului și să încurajeze spitalele să raporteze aceste infecții,

„Sperăm ca prin PNRR spitalele să își dezvolte capacitatea de control al infecțiilor. Să limiteze circulația germenilor multirezistenți și să ne aducă în rândul lumii. Este o problemă despre care discutăm de mulți ani, dar amploarea ei este mai puțin cunoscută. Ne dorim să protejăm pacienții. Infecțiile sunt în acest moment subraportate”, a spus atunci ministrul Sănătății.

Problema subraportării infecțiilor asociate asistenței medicale a fost semnalată la finalul anului trecut și de ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.