Misterele din calendarul gregorian, zilele care au fost ”șterse” din istorie. Care a fost explicația, ce s-a întâmplat în România

Calendarul gregorian este cel pe care-l cunoaștem în zilele noastre. Dar el nu a existat dintotdeauna, pentru că măsurarea timpului este un lucru destul de complex. Astfel, calendarele s-au schimbat din motive politice, precum și pentru a reflecta mai bine înțelegerea noastră asupra anului. Dar există mai multe zile ce au fost „șterse” din istorie, tocmai din cauza aplicării acestui tip de calendar.

Când a apărut calendarul „pe stil nou”

În 1582, Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, pe care-l mai numim și calendar „pe stil nou”. Înainte de acesta, cea mai mare parte a lumii romane și a Europei a folosit calendarul iulian, introdus de Iulius Caesar, în 45 î.Hr.

Deși calendarul iulian funcționase perfect, pe măsură ce secolele au trecut a existat o problemă la calcularea datei Paștelui, pe care Conciliul de la Niceea, din anul 325 d.Hr., o fixase să cadă în prima duminică după prima lună plină ce urma echinocțiului de primăvară.

Citește și: Cine a decis ce Evanghelii fac parte din Biblie. Ce spun experții, ce importanță a avut conciliul de la Niceea, de fapt

Bianca Comănici a recunoscut public că e îndrăgostită de Mario Fresh. I-a declarat oficial dragostea după despărțirea artistului de Alexia

Sărbătoare mare în calendarul ortodox pe 27 octombrie. Ce sfânt este prăznuit și ce este bine să faci

Câteva secole mai târziu, s-a observat că data echinocțiului de primăvară stabilită de Conciliu – 21 martie – s-a îndepărtat de echinocțiul de primăvară real.

Pentru a încerca să lege calendarul de anul solar – timpul necesar pentru ca Pământul să facă o rotație completă în jurul Soarelui – calendarul iulian a avut un an bisect la fiecare patru ani, în care a fost adăugată o zi în plus.

Cum s-a ajuns la calendarul gregorian

Problema a fost că deoarece anul solar real este de 365,24219 zile, calendarul iulian câștiga o zi la fiecare 314 ani. Această discrepanță s-a accentuat atât de mult încât Papa Grigore al XIII-lea a decis introducerea calendarului ce i-a preluat și numele, calendarul gregorian.

Luna Octombrie a fost aleasă de Vatican pentru a evita evenimentele din calendarul creștin, iar după sărbătoarea Sfântului Francisc de Assisi, din 4 octombrie, a avut loc trecerea la calendarul gregorian.

Citește și: De ce Paştele se sărbătoreşte la date diferite. Detaliul care a dus la această diferenţă între cel catolic şi ortodox

A doua zi, pur și simplu, Biserica Catolică s-a trezit în dimineața zilei de 15 octombrie, conform noului calendar, perioada 5 – 14 octombrie fiind „pierdută” peste noapte.

Papa Grigore ar fi trebuit să schimbe data cu 13 zile pentru a compensa diferența de zile, dar după calculele matematicienilor și oamenilor de știință, a schimbat-o doar cu 10 zile.

Zilele ce au fost „șterse” din istorie

Deși Biserica Catolică a adoptat calendarul gregorian în 1582, procesul de răspândire a lui s-a desfășurat gradual, ceea ce a dus, în timp, la mari discrepanțe între cele două calendare.

Țările ce au adoptat mai târziu noul calendar – Marea Britanie, SUA și Canada au trecut în 1752 – au trebuit să sară peste mai multe zile, Turcia, de exemplu, pierzând 13 zile în 1926 și 1927.

Citește și: Cea mai veche dovadă a calendarului misterios de 260 de zile: ce arată noile cercetări despre structurile antice mayașe

Calendarul gregorian de la 1582 a fost adoptat rapid în mai toată lumea catolică. Lumea protestantă l-a preluat şi ea mai târziu, însă ţările ortodoxe, din raţiuni dogmatice, l-au evitat complet vreme de secole. În aceste țări, printre care şi România, calendarul iulian s-a păstrat până în primele decenii din secolul al XX-lea, după care a fost abandonat în favoarea calendarului gregorian.

În țara noastră, trecerea la calendarul gregorian s-a făcut abia în anul 1919, când data de 1 aprilie a devenit oficial data de 14 aprilie, cele 13 zile din acest interval de timp fiind, la rândul lor, „șterse” din istorie. Cu toate acestea, încă există comunități în multe țări ortodoxe, inclusiv în România, ce încă respectă calendarul iulian, cel „pe stil vechi”.