Creatorul imnului național, “Deșteaptă-te Române”, moare înainte de vreme, sărac lipit. Povestea românului Andrei Mureșanu [VIDEO]

Andrei Mureșanu a venit pe lume la data de 16 noiembrie 1816, în Bistrița, în cadrul unei familii de țărani cu posibilități materiale minime.

Deoarece orașul său natal nu dispunea de o școală românească, primele cunoștințe de citire, scriere și aritmetică în limba română le-a dobândit de la un ofițer pe nume Dănilă Boboș, din Valea Rodnei.

După această etapă, a continuat studiile la gimnaziul german din Bistrița, perioadă în care s-a remarcat la învățătură. Ulterior, a urmat cursurile de filozofie și teologie la Blaj, beneficiind de îndrumarea unor profesori de renume, precum Simion Bărnuțiu și Timotei Cipariu.

La finalizarea studiilor, Mureșanu și-a început cariera de învățător, primind o catedră la Școala românească de la Capela Sfinților Adormiți din Brașov. Mai târziu, a fost profesor la Gimnaziul romano-catolic din același oraș.

Când începe slujba de Crăciun în 2024 și unde poate fi urmărită la TV sau online

Crin Antonescu, propunerea comună pentru președinție. Fostul lider liberal ar fi acceptat provocarea. Ce avantaj deține

Vezi și: Marea Unire de la 1918 devine subiect de documentar ”pe șleau”

Andrei Mureșanu

Ne-a dăruit imnul național

Pe lângă predare, Mureșanu s-a implicat cu entuziasm în redactarea revistelor Gazeta Transilvaniei și Foaie pentru minte, inimă și literatură, conduse de George Barițiu.

În anul 1842, Mureșanu s-a căsătorit cu Susana Creceanu, fiica unui preot ortodox din Brașov. Cei doi au avut împreună opt copii. În 1851, a fost numit translator la Guvernul Transilvaniei din Sibiu, responsabil cu efectuarea de traduceri în limbile germană, latină, maghiară și română.

Andrei Mureșanu a debutat în domeniul literar în 1839, la vârsta de 23 de ani. Una dintre cele mai celebre poezii create de el este Deșteaptă-te, române! (cunoscută la vremea respectică drept Un Răsunet).

Acest poem a fost publicat pentru prima dată în numărul 25 al revistei Foaia pentru minte, inimă și literatură din Brașov, pe data de 21 iunie 1848. În același număr al revistei a fost publicată și Proclamația de la Izlaz, alături de poezia lui Vasile Alecsandri intitulată Către români, care a devenit ulterior cunoscută sub numele de Deșteptarea României.

Vezi și: Au finanțat Marea Unire din banii lor, ca apoi să fie întemnițați de comuniști: povestea tragică a înfăptuitorilor Marii Uniri de la 1918

Andrei Mureșanu

Andrei Mureșanu a murit sărac

Titu Maiorescu l-a numit pe Andrei Mureșanu poetul unei singure poezii, iar Nicolae Bălcescu a numit poemul său, care a devenit imn național, Marseilleza românilor.

George Coșbuc a inclus această poezie în tripticul celor trei valori, alături de Marșul oştirii românilor de Vasile Cârlova și Deșteptarea României de Vasile Alecsandri.

Maiorescu considera că Deșteaptă-te, române! a fost singura poezie care a reușit să exprime cu adevărat agitația spirituală a poporului român din acea perioadă și să devină populară în întreaga comunitate românească.

Aron Densușianu aprecia limba lui Mureșanu ca fiind pur românească, corectă din punct de vedere gramatical și sintactic, fără cuvinte vulgare sau forme neestetice. De asemenea, el considera că poetul era inspirat de divinitate și avea un dar de a profetiza evenimentele viitoare.

„Andrei Mureşanu a scris multe versuri, dar a făcut o singură poezie: Deşteaptă-te Romane. Această poezie (deşi prea lungă) arată un simţămănt patriotic adevărat, a venit în momentul unei mari agitări a spiritelor, a fost din întâmplare singura care a dat expresie acelei agitări în acel moment (1848) şi astfel a devenit populară şi a rămas cunoscută de toată lumea română.

Aşa de întinsă şi de adâncă era pe atunci mişcarea sufletească a poporului, încât nu putea să fie stăpânită în marginile obicinuite, ci, precum s-a revărsat în acţiuni istorice neobicinuite, a căutat să se exprime şi în oarecare forme estetice ale emoţiunii, în poezie şi în cântare. Cântarea era o trebuinţă neapărată a situaţiei, şi pentru cântare se cerea şi poezie”, scria Titu Maiorescu, în Convorbiri literare.

Poetul care a compus imnul național a încetat din viață în noaptea de 11 spre 12 octombrie 1863, la Brașov, în sărăcie lucie. Avea 46. de ani.

Vezi și: Cum s-a format, de fapt, România Mare. Iscusinţa de care au dat dovadă românii, fără a apela la război