Ce înseamnă, de fapt, limitarea plăților cash și cum ne poate afecta pe toți

Guvernul tocmai a lansat o nouă măsură ce imediat a ajuns subiect de controverse la nivel social, este vorba despre limitarea plăților cash.

Conform proiectului care conține numeroase măsuri fiscale, pe care Guvernul l-a prezentat de curând în Parlament prin asumarea răspunderii, deci fără dezbateri, fiscalitatea românească din 2024 va arăta cu totul diferit față de ce știm că se întâmplă în prezent.

De exemplu, va va impune o limitare a plăților cash. Cash-ul se limitează drastic!

Amintim că, marți seara, Ministerul Finanţelor Publice a pus în dezbatere publică, un proiect de Hotărâre cu modificări legislative care să conducă la ”o creştere a conformării la utilizarea mijloacelor moderne de plată, cu efecte directe în prevenirea evaziunii fiscale”.

Când se desființează ghenele din blocurile din București. Unde-și vor arunca românii gunoiul, de fapt

Cât de mult a crescut dolarul în perioada campaniei electorale din Statele Unite. La ce distanță se află leul românesc de moneda americană

Proiectul prevede că noilor reguli mai dure trebuie să se alinieze atât persoanele fizice de la noi din țară, cât și firmele.

Limitarea plăților cash în România, explicații

De exemplu, magazinele de tipul cash and carry nu vor putea face încasări mai mari de 2.000 de lei cash, de la o singură persoană.

„Intențiile Finanțelor sunt de a plafona încasările efectuate de către magazinele de tipul cash and carry (Metro, Selgros etc) în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei de la o persoană. De asemenea magazinelor cash and carry către persoane vor fi și ele plafonate similar (plafon zilnic de 1.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi).

Plățile acordate ca avansuri spre decontare urmează să fie plafonate la 1.000 lei, plafon stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.Potrivit proiectului, „sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei”’, notează Hotnews.ro.

Nu vei putea să ocolești legea, iată de ce

Dacă te gândești că vei ocoli legea și vei plăti fragmentat, trebuie să știi că autoritățile ți-au luat-o deja înainte și s-au asigurat că nu vei putea realiza acest lucru.

„Sunt de asemene interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry.

Persoanele pot achita facturile cu valori care depășesc plafonul de 1.000 lei, către furnizorii de bunuri și servicii, respectiv de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 1.000 lei/2.000 lei în numerar, suma care depășește acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar”, mai arată sursa citată.

Ce se urmărește prin limitarea plăților cash

Conform argumentelor aduse de Guvern, se dorește transparentizarea tranzacțiilor și combaterea evaziunii fiscale care a devenit un veritabil fenomen nedorit în România, dar prezent la fiecare colț de stradă.

„Acesta este actul pe care am decis să-mi asum răspunderea in Parlament. Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii fiscale și reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 miliarde de lei plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB.

Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcționa în asemenea condiții. Avem un paradox aberant: cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe și impozite din Europa pe capital.

Ca premier sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulțumite că fac profituri nu de miliarde de euro, ci doar de sute de milioane de euro și există un interes vital, acela să nu ajungem la stoparea fondurilor europene și a reformelor din PNRR. Însumat vorbim de o miză uriașă: peste 70 miliarde de euro și de aderarea României la OECD care ar aduce un aflux de investiții străine în țara noastră. Nu-mi vor asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale României.

Am văzut tot felul de interpretări ale unora cum că aceste decizii aduc austeritatea. Adevaărul e că austeritatea a fost când s-au tăiat în 2010 salarii și pensii și s-a majorat TVA-ul de la 19% la 24%. Atunci românii au fost sărăciți și s-a prăbușit puterea de cumpărare.

Acest Guvern nu crește însă TVA-ul general (n.a va rămâne 19%) și păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente și medicamente. La fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic de 5% la lemne de foc, energie, gaze și cărți. Deci nu există niciun risc pentru ca prețurile să crească la iarnă”, declara premierul Ciolacu, în momentul în care Cabinetul său și-a asumat răspunderea asupra marelui pachet fiscal.

Vezi aici cine sunt românii care vor plăti taxe în plus

Măsura stârnește critici, oamenii sunt nemulțumiți

Numeroase reacții au apărut în spațiul public la această nouă măsură. Foarte populară a devenit, de exemplu, reacția moderatorului tv Mircea Badea. Acesta lasă să se înțeleagă faptul că măsura ar avea efecte negative asupra libertății individului.

„Mă doare în cot de evaziunea fiscală. Pe mine mă interesează în primul și în primul rând libertatea mea (…) Cu alte cuvinte, se vor putea face plăţi în numerar dar în limita a 1.000 de lei, restul se poate apela la card sau tranzacţii bancare”, a declarat el la Antena 3 CNN.

Banii cash, marii dușmani ai bugetului public?

Din câte prezintă guvernanții în nota de fundamentare a proiectului pus în dezbatere marți seara, se pare că banii cash și utilizarea lor în sume foarte mari ar aduce o serie de probleme mari bugetului public și ar încuraja evaziunea fiscală, organelor legii fiindu-le greu să urmărească banii.

”Este bine-cunoscut faptul că utilizarea masivă a numerarului favorizează evaziunea fiscală şi/sau neconformarea (inclusiv îngreunarea executării silite). Decontările prin instrumente bancare impun o disciplină financiară consistentă, permit reconstituirea stării fiscale a persoanelor implicate/ responsabile şi asigură premisele recuperării unor eventuale creanţe fiscale datorate bugetului de stat, stabilite ca urmare a descoperirii unor activităţi ilicite”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului.

„Propunerea noastră este de a reduce gradual plăţile în numerar pentru că ele sunt sursa plăţilor la negru”, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, la Antena 3 CNN.

Vezi aici câți bani ai voie să-ți scoți din contul de la bancă

”La fel de importantă precum reducerea evaziunii fiscale este asigurarea unui mediu de afaceri echitabil prin reducerea concurenţei neloiale generată de contribuabilii care utilizează exclusiv/excesiv plăţile în numerar cu scopul de a îşi diminua veniturile impozabile şi de a-şi crea avantaje comerciale comparativ cu cei care îşi îndeplinesc corect obligaţiile fiscale.

Nu în ultimul rând, creşterea numărului de comercianţi care acceptă plăţile prin intermediul cardurilor bancare, va putea contribui la creşterea încrederii cetăţenilor în capacitatea statului de a îi proteja de activităţi ilicite şi de a le crea premisele exercitării drepturilor de consumator prin dovada plăţii pentru bunul sau serviciul achiziţionat”, se mai arată în Nota de fundamentare, conform news.ro