Ce vârste au cei mai mulți șomeri din România. Rata șomajului, în ușoară scădere

Rata șomajului a fost în ușoară scădere în august față de luna precedentă, conform datelor publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS), ce mai dezvăluie și vârstele la care cei mai mulți români nu au locuri de muncă.

La cât a ajuns rata șomajului în România

Potrivit datelor publicate de INS, rata şomajului în luna august 2023 a fost de 5,4%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna iulie 2023 (5,5%),

„Rata şomajului în luna august 2023 a fost de 5,4%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna iulie 2023 (5,5%). Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 1,0 puncte procentuale mai mare decât la femei”, au arătat datele INS.

Mai exact, în cazul bărbaților, rata șomajului a fost în luna august de 5,9%, iar în cazul femeilor a fost de 4,9%.

Vârstele celor mai mulți șomeri din România

De asemenea, datele publicate de Institutul Național de Statistică arată nivelul ridicat, de 22,3%, al ratei şomajului în rândul tinerilor  cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.

Horoscop zilnic 26 decembrie 2024. Zodia care primește o invitație inedită pe care nu o va putea refuza

Ce mesaj le-a transmis Elena Lasconi românilor, de Crăciun: ”Împreună este mai ușor să trecem peste orice greutate!”

Pentru persoanele adulte, cu vârste între 25 și 74 de ani, rata şomajului a fost estimată la 4,5% pentru luna august 2023 (4,2% în cazul femeilor şi 4,7% al bărbaţilor).

Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 77,8% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna august 2023.

INS a estimat că numărul șomerilor cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani a fost, în luna august, de 446.600 persoane: în scădere faţă de luna precedentă (455.400 persoane); în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (448.900 persoane).

Marcel Ciolacu, despre locurile de muncă de la stat

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat, în urmă cu o săptămână, că sistemul bugetar din România este unul „ceauşist, comunist”, şi că nu poate accepta să existe în continuare 16.000 de autorităţi publice ordonatori de credite, fiecare cu aparatul aferent unei astfel de atribuţii.

„Există viaţă şi în zona privată”, a spus Marcel Ciolacu, pentru cei îngrijorați că îşi vor pierde locurile de muncă din sistemul bugetar. Premierul a adăugat că nu există riscul ca, în condiţiile unui şomaj scăzut, oamenii să rămână „pe drumuri”.

„Şefii de birou pot să treacă pe funcţii de execuţie. Eu nu vreau să trimit pe nimeni acasă. Eu, în schimb, nu pot să mai accept să fie 16.000 de ordonatori de credite direcţi şi terţiari. Nu există niciunde în lume. (…)

Poate înţelegem cu toţii că trăim, totuşi, în anul 2023, în Uniunea Europeană. Nu trebuie să facă achiziţiile la fiecare comună care are 1.000 de locuitori, fiecare să aibă serviciul lui!”, a mai spus prim-ministrul.