Aurora boreală roșie, fenomenul rar de pe cerul nopții. Care este cauza formării ei, ce pericole există

Aurorele boreale și australe sunt un spectacol uluitor pe cerul regiunilor apropiate de polii Pământului. De regulă, ele constau într-un fascinant „joc de culori”, dar care nu o include și pe cea roșie. Însă o perturbare neobișnuit de puternică a câmpului magnetic al planetei a produs o rară auroră boreală roșiatică, ce a putut fi admirată chiar și din zone mai sudice din Europa și America de Nord.

Ce este aurora boreală roșie

În mod normal, faimoasele „lumini ale nordului”, aurorele boreale, sunt formate predominant din nuanțe verzui și, în timp ce străfulgerări purpurii mai pot fi văzute uneori, o culoare roșie intensă este extrem de neobișnuită pentru acest fenomen.

Este bine de știut că aurora este un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru.

Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreală, termen folosit inițial de Galileo Galilei, cu referire la zeița romană a zorilor, Aurora, și la titanul care reprezenta vânturile, Boreas. Apare în mod normal în intervalele septembrie-octombrie și martie-aprilie. În emisfera sudică, fenomenul poartă numele de auroră australă.

De ce pun românii nume de sfinți copiilor. De unde vine această tradiție și ce spun preoții despre acest obicei

Cum a ajuns Lora să se îndrăgostească de Ionuț Ghenu, fostul iubit al Doiniței Oancea: „Nu am fost amanți. Mi-a fost ciudă un pic”

Care este cauza formării ei, ce pericole există

„Înflăcărata” și rara apariție a fost cauzată de o masivă erupție solară, cunoscută sub numele de ejecție de masă coronală (CME). Aceasta a lovit Pământul pe 24 septembrie, făcând o gaură în câmpul magnetic al planetei, purtând particule cu energie foarte mare și generând o furtună geomagnetică de clasă G2.

Deoarece aceste particule sunt canalizate către poli, ele interacționează și „excită” atomii și moleculele de gaz din atmosfera Pământului. La rândul lor, acestea încearcă să se „calmeze”, lucru pe care-l fac prin eliberarea de fotoni, luând astfel naștere extraordinarul spectacol de lumini cunoscut ca auroră boreală sau australă.

Chiar dacă poate părea un lucru îngrijorător, mai ales dacă ai fost martorul unei astfel de apariții rare, ale cărei explicații îți scapă, trebuie să știi că este absolut normal ca particulele solare încărcate să facă mici găuri în magnetosferă. Ele, de regulă, nu rezistă mult și nu reprezintă niciun pericol pentru viața de pe planetă.

Ceea ce, totuși, face diferită ultima furtună geomagnetică este faptul că particulele solare au fost capabile să interacționeze cu atomii de oxigen la o altitudine foarte mare în atmosfera Pământului.

De obicei, vânturile solare ajung la o altitudine între 100-300 de kilometri, unde există o concentrație foarte mare de atomi de oxigen cu care pot reacționa. Când se întâmplă acest lucru, el duce la culoarea predominant verzuie a aurorelor.

Dar, de data aceasta, particulele solare au interacționat la o altitudine mai mare, între 300-400 de kilometri, unde oxigenul are o concentrație mai mică și necesită o cantitate mult mai mare de energie pentru a deveni agitați.

Rezultatul a fost apariția unei străfulgerări de lumină roșie, chiar dacă, de obicei, aceste aurore rubinii sunt destul de fragile și pot fi observate doar dacă atomii de oxigen rămân neagitați suficient de multă vreme înainte de a-și „arunca” fotonii roșii.

În plus, ochiul uman este mult mai puțin sensibil la lumina roșie, decât la cea verde, ceea ce constituie un alt motiv pentru care aurorele roșiatice sunt observate rar. Dar, de data aceasta, acest fenomen rar a putut fi observat cu ochiul liber până în sudul Franței, conform raportărilor.

Cu un maxim al activității solare ce va fi atins în iulie 2025 – sau ceva mai devreme – ar trebui ca să putem admira pe cer tot mai multe fenomene de acest fel.