Românul care a salvat biserici din calea lui Ceaușescu. Prea puțini știu cum îl cheamă, povestea sa fascinantă [VIDEO]

Un inginer român a fost persoana care a intervenit pentru a salva mai multe biserici de la demolare, conform ordinului lui Nicolae Ceaușescu, în anii ’80. A reușit să facă asta mutându-le.

Imediat după cutremurul din 1977, în plină desfășurare a programului cunoscut sub denumirea de sistematizare urbană, impus de Nicolae Ceaușescu, în care au fost demolate zeci de biserici, blocuri și cartiere întregi, inginerul Eugeniu Iordăchescu a reușit să oprească demolarea a 13 lăcașuri de cult și a altor 17 clădiri din București și din țară, inventând metoda de translare a monumentelor.

Vezi și: Ce i-a spus inginerul Eugeniu Iordăchescu lui Nicolae Ceaușescu pentru a-l convinge să nu dărâme 13 biserici

Remarcabila poveste a unui inginer ambițios

Această poveste remarcabilă a unui român care a mutat biserici pentru a le salva de la distrugere în timpul erei comuniste a fost un episod rar în istoria acelei perioade.

„Un monument traversează bulevardul”, scria revista Flacăra, în numărul din 25 iunie 1982. Deși titlul părea ciudat, el nu descria o poveste științifico-fantastică, ci o realitate din București.

La ora 9:23, undeva în zona fostului Deal al Arsenalului, locul unde acum se află Palatul Parlamentului, avea loc o premieră cu adevărat națională.

Unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din București, Biserica Schitul Maicilor, construită în stil brâncovenesc în secolul al XVIII-lea și care cântărea 745 de tone, era mutată pentru prima dată în 256 de ani, pe o distanță de peste 200 de metri spre răsărit față de locul său original.

Acesta a fost primul monument care a fost supus operațiunilor de acest fel, cu ajutorul unei metode inventate de Eugeniu Iordăchescu și primul monument salvat de la distrugere în timpul regimului comunist.

După Marele Cutremur din 1977, ce a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, care a provocat prăbușirea a numeroase clădiri, avarierea altora și a dus la moartea a peste 1.500 de oameni, Nicolae Ceaușescu anunță o reconstrucție completă a Bucureștiului, care se afla la acea vreme în ruine și moloz.

Această idee părea vagă, dar oferea speranță specialiștilor. În realitate, în doar câțiva ani, noul Centru Civic și planurile de sistematizare dorite de fostul dictator aveau să distrugă în mod masiv trecutul orașului.

Planul a fost pus în aplicare într-un ritm rapid. Ceaușescu a solicitat o analiză a celei mai sigure zone seismice din oraș, iar în urma acestor calcule, cartierul Uranus și zona Dealul Arsenalului au fost identificate ca fiind cele mai potrivite pentru implementare. Astfel, Bucureștiul s-a transformat într-un adevărat șantier.

Mii de clădiri au fost demolate, cele mai afectate zone fiind Dealul Spirii, cartierul Uranus, zona Dudești, zona Udricani, zona Pieței Unirii, zona Sfânta Vineri și Calea Rahovei. Au dispărut lăcașuri de cult, vile elegante cu etaj, mici blocuri moderniste, grădini și case neoromânești.

Zeci de mii de oameni au fost mutați în diverse locuri. Toate acestea pentru ca în centrul Bucureștiului să fie construit un nou centru politico-administrativ, care, în viziunea lui Ceaușescu, nu putea fi altceva decât un palat gigantic, care ulterior avea să fie numit Casa Poporului, astăzi Palatul Parlamentului.

Vezi și: În România lui Nicolae Ceaușescu se mutau blocurile pe roți, cu locatarii înăuntru. VIDEO incredibil

Eugeniu Iordachescu a fost inginerul care a revolutionat ingineria

Soții Ceaușescu sperau că proiectul său va eșua

Într-o astfel de atmosferă sumbră și așa, proiectul unui inginer a devenit mântuirea pentru câteva monumente istorice din București.

Eugeniu Iordăchescu, care la acea vreme era directorul tehnic al Institutului Proiect București, a fost implicat direct în dezvoltarea imobiliară a Bucureștiului, atât înainte, cât și după evenimentele tragice din din ’77.

Inovația sa consta într-un procedeu numit translație, o tehnică prin care clădirile erau așezate pe roți și mutate în alte locuri, departe de ochii lui Nicolae Ceaușescu. Acesta era o alternativă la demolarea construcțiilor și mult mai puțin costisitoare.

„Eram 1.800 de salariaţi care au început studiile de sistematizare pentru actuala clădire a Casei Poporului. În această zonă de peste 50 de hectare erau o serie întreagă de monumente de patrimoniu, fie erau biserici, fie erau clădiri cu arhitectură de epocă pentru care Bucureştiul era catalogat Micul Paris.

Fiind în apropierea acestui subiect fierbinte, mi-am dat seama de ce urma să se dărâme, am făcut propunerea să mi se dea posibilitatea să salvez câteva obiective.

Demolarea Bisericii Enei a fost un moment de cotitură. Atunci am simţit că trebuie să ­acţionez”, declara Eugeniu Iordăchescu într-un interviu în anii ’90.

Eugeniu Iordăchescu

Într-o nouă întâlnire la Primărie, inginerul a cerut autorităților locale să prezinte o propunere pentru a salva Biserica Schitu Maicilor. Planul de mutare fusese deja pregătit. El purtase discuții și cu Patriarhia, care era divizată cu privire la mutarea bisericii.

Pe de o parte, putea discuta deschis despre proiect cu patriarhul Iustin Moisescu, însă episcopul de atunci, Roman Ialomițeanul, se opunea vehement mutării bisericii. În cele din urmă, biserica a fost plasată pe roți și mutată.

„Soții Ceaușescu au sperat că proiectul lui Iordăchescu va eșua”, mărturisea Eusebiu Iordăchescu.

Vezi și: „Inginerul Raiului” care a salvat biserici de la distrugere. Metoda unică în lume prin care se mutau lăcașurile de cult vechi de sute de ani