Descoperiri uimitoare într-un templu antic scufundat. Ce au găsit arheologii. Foto
Au fost făcute descoperiri uimitoare într-un templu antic scufundat în largul coastei mediteraneene a Egiptului. Anunțul a fost făcut de Institutul European de Arheologie Subacvatică (IEASM).
Ce au descoperit arheologii în timpul scufundărilor
O echipă de arheologi marini condusă de francezul Franck Goddio a făcut noi descoperiri la un templu închinat zeului Amon din orașul portuar antic Thonis-Heracleion, în Golful Aboukir. Specialiștii au cercetat canalul sudic al orașului, unde blocuri uriașe de piatră din templul antic s-au prăbușit „în timpul unui eveniment cataclismic datat la mijlocul secolului al II-lea î.Hr.”.
Templul zeului Amon era locul unde faraonii veneau „pentru a primi titlurile puterii lor de regi universali de la zeul suprem al panteonului egiptean antic”, a precizat institutul.
„Au fost dezgropate obiecte prețioase aparținând tezaurului templului, precum instrumente rituale din argint, bijuterii din aur și recipiente fragile din alabastru pentru parfumuri sau unguente. Ele stau mărturie a bogăției acestui sanctuar și a evlaviei foștilor locuitori ai orașului-port”, a mai precizat IEASM, potrivit CNN.
Săpăturile arheologice, efectuate în comun de echipa lui Goddio și de Departamentul de Arheologie Subacvatică al Ministerului Turismului și Antichităților din Egipt, au scos la iveală structuri subterane „susținute de stâlpi și grinzi de lemn foarte bine conservate, datând din secolul al V-lea î.Hr.”.
„Este extrem de emoționant să descoperim obiecte atât de delicate, care au supraviețuit intacte în ciuda violenței și magnitudinii cataclismului”, a declarat Goddio, președintele IEASM și director al săpăturilor.
Sanctuar grecesc dedicat Afroditei
Descoperirile au fost posibile datorită dezvoltării și utilizării unor noi tehnologii de prospectare geofizică, care pot detecta cavități și obiecte „îngropate sub straturi de argilă groase de mai mulți metri”, a precizat institutul.
La est de templul lui Amon a fost descoperit un sanctuar grecesc dedicat zeiței Afrodita, care conținea obiecte din bronz și ceramică.
„Acest lucru ilustrează faptul că grecii cărora li s-a permis să facă comerț și să se stabilească în oraș în timpul faraonilor din dinastia Saïte (664 – 525 î.Hr.) aveau sanctuarele lor dedicate propriilor zei.”, a precizat institutul.
Descoperirile de arme grecești dezvăluie, de asemenea, prezența mercenarilor greci în zonă, a precizat IEASM. Aceștia apărau accesul în regat la gura de vărsare a brațului Canopic al Nilului. Această ramură era cea mai mare și cea mai bine navigabilă în Antichitate.
Rămășițele orașului Thonis-Heracleion, descoperite de IEASM în anul 2000, se află acum sub mare, la șapte kilometri de actuala coastă a Egiptului, a precizat IEASM. Orașul a fost timp de secole cel mai mare port egiptean de pe Mediterana, înainte de fondarea Alexandriei de către Alexandru cel Mare în 331 î.Hr.
„Creșterea nivelului mării și cutremurele, urmate de valuri de maree care au declanșat evenimente de lichefiere a terenului, au făcut ca o porțiune de 110 kilometri pătrați din delta Nilului să dispară complet sub mare, luând cu ea orașul Thonis-Heracleion”, a transmis institutul.