Vestea bună despre aderarea României la Schengen. Anunțul de la Bruxelles pentru românii care încă mai speră
Tot mai multe personalități importante solicită aderarea României la spațiul Schengen, inclusiv din rândul Comisiei Europene. Există în continuare multă incertitudine pe marginea subiectului, dar perspectivele par totuși optimiste.
Patrick Molinoz este președintele Comisiei pentru cetățenie, guvernanță, afaceri externe și instituționale al Comitetului European al Regiunilor. Din această poziție, oficialul este cel mai recent om politic de rang înalt care cere intrarea României și Bulgariei în zona de liberă circulație din UE.
România și Bulgaria în Schengen
În opinia lui Patrick Molinoz, la momentul actual, există două categorii de cetățeni europeni, membri UE. Unii au mai multe drepturi, iar alții mai puține. În acest context, Uniunea Europeană trebuie să se reinventeze cu alte sisteme de egalitate, iar asta se traduce și printr-o libertate de mișcare aplicată tuturor cetățenilor din țările membre UE.
„Am venit cu maşina în România, din Budapesta. Şi a trebuit să trec graniţa. Anul trecut, pentru prima oară în ultimii 30 de ani, am fost nevoit să stau la coadă la frontieră, la o frontieră fizică, din România în Bulgaria. Chiar nu e acceptabil, aceasta este opinia mea”, a declarat, marţi, Patrick Molinoz în cadrul ședinței Comisiei pentru cetăţenie, guvernanţă, afaceri externe şi instituţionale a Comitetului European al Regiunilor, care a avut loc Timișoara, Timiș.
În ultima perioadă autoritățile române au început să fie semnificativ mai agresive în ceea ce privește aderarea la Schengen și, mai ales, refuzul Austriei de a permite intrarea României în spațiul de circulație liberă. „Dacă calea diplomatică de care a uzat România până acum în cel mai elegant mod nu a mers, va trebui să folosim și căi alternative: diplomația economică.” Pe scurt, „să urmăm calea de atac la CJUE.”, a afirmat europarlamentarul liberal Rareș Bogdan la începutul acestei săptămâni.
„Pentru ca Guvernul României să poată ataca la CJUE vetoul Austriei ar fi nevoie de un nou vot în Consiliului JAI. Guvernul nu poate să înceapă pentru că nu are cadrul legal. Trebuie să o facă după ce ar mai exista încă o decizie de respingere, ceea ce ar fi catastrofal. Ar putea să susțină cauza lui Tomac. Ar dura până la doi ani de zile. Cel mai repede 8-10 luni. (…) Ceea ce fac Nehammer și Austria e un atac la adresa Uniunii Europene”, a insistat Rareș Bogdan.