Misterul ”pietrelor vii” care cresc și se ”înmulțesc”. Ce sunt trovanții de la Costești, de fapt

Printre multele lucruri spectaculoase ce se găsesc în România, se numără și trovanții, supranumiți și „pietrele vii”. Mulți dintre români știu de aceste formațiuni stranii și chiar le-au admirat la fața locului. Misterioasele pietre dau iluzia că se deplasează, cresc și chiar că se înmulțesc, motiv ce le-a adus și renumele de „pietre vii”. Una dintre zonele unde se găsesc trovanți este Costești, Vâlcea, unde a fost amenajat chiar și un Muzeu al Trovanților.

Misterul ”pietrelor vii” care cresc și se ”înmulțesc”

„Pietrele vii” din zona comunei Costeșți, Vâlcea, se află pe o arie protejată de interes național ce este inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița.

Cândva, acum aproximativ 7 milioane de ani, regiunea era ocupată de delta unui fluviu mare ce se vărsa în Marea Olteniei. Tot atunci au apărut și trovanții ce pot fi admirați și astăzi.

Numite pentru prima oară „trovanți” de geologul Gheorghe Murgoci în 1907, în lucrarea Terțiarul din Oltenia cu privire la sare, petrol și ape minerale, pietrele de la Costești sunt catalogate în literatura internațională drept „formațiuni grezoase concreționare”, adică gresii concreționare, apărute ca urmare a fuzionării unor straturi de nisip în prezența apei calcaroase, conform mindcraftstories.ro.

În general, apariția acestor formațiuni este spontană, atunci când sunt întrunite condițiile necesare de presiune și mineralizare. Dar în cazul trovanților de la Costești, ei au apărut, cel mai probabil, în stratul aluvionar al fostei delte, în urma unor mișcări seismice.

Trovanții de la Costești, Vâlcea, s-au format acum circa 7 milioane de ani

Ce sunt trovanții de la Costești, de fapt

Trovanții pot fi foarte diferiți ca formă și au o mărime ce variază de la câțiva milimetru la câțiva metri. Se estimează că „viteza” lor de creștere este de circa 5 centimetri în 1.200 de ani.

„Trovanții au, în general, forme ovoide sau sferice, deși pot ajunge și la alte diferite tipuri de forme”, a declarat Florin Stoican, co-manager al Parcului Național Buila-Vânturarița, pentru Radio Romania International, în 2010.

„Istoria lor este relativ simplă. Acum 7 milioane de ani, pe locul actualei cariere de piatră exista o deltă. Aceasta conținea, sedimente, mai ales gresie și aleurit, acumulat și transportat de pe tot continentul de un râu preistoric. Ca urmare, diferitele substanțe minerale s-au dizolvat într-o soluție ce a circulat de-a lungul bazinului de pietriș și nisip”, a adăugat Stoican.

Fiind alcătuiți din straturi poroase, trovanții absorb apa din jur, iar mineralele din apă se combină cu elementele deja prezente pentru a forma un nou înveliș.

Astfel, iluzia de creștere rapidă e menținută de reacția vizibilă care se produce la suprafața pietrelor de fiecare dată când acestea intră în contact cu zăpada care se topește sau cu ploaia torențială.

Uneori, din trovanți se desprind fragmente suficient de mari ca să formeze alți trovanți mai mici, care continuă să crească și dau impresia că pietrele se înmulțesc.

Alteori, elementele externe erodează nisipul și straturile sedimentare în care se află trovanții, iar aceștia se rostogolesc, dând impresia că se pot deplasa unde vor. Toate aceste aparențe le-au adus supranumele de „pietre vii”.

Alte zone cu trovanți din România sunt cele de la Bozioru și Chiojdu, județul Buzău, Dealul Feleacului, județul Cluj, dar și în județele Bacău, Sibiu, Hunedoara, Bistrița-Năsăud, Suceava și altele.