Descoperirea impresionantă de la Palatul Universității care i-a fascinat pe arheologi. Ce secrete au găsit în București

Faianță din Marea Britanie a fost descoperită de arheologi la Universitate, în București.

Pentru context, în toamna anului 2022, au fost organizate săpături arheologice în curtea interioară a Palatului Universității din București, coordonate de Muzeul Municipiului București.

Cercetările arheologice din zona de vest a curții interioare, în dreptul Facultății de Matematică, au condus la identificarea a două clădiri care figurează pe planul Borroczyn (1847), anterioare momentului construirii Universității, între 1857 și 1869, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. Clădirea nr. 1 este alcătuită din șapte camere. În zona camerei nr. 2 au fost descoperite o serie de fragmente din faianță de import.

Sursa: Facebook Muzeul Curtea Vechea

În anumite cazuri, am putut stabili modelul sau producătorul. De exemplu, au fost identificate fragmente de farfurii cu modelul „Willow”, realizate cu albastru, ce redau o poveste de dragoste din China. De asemenea, a fost descoperit un fragment de farfurie cu modelul „Florentine China”-varianta Pearl, atribuit S. Alcock&Co. Hill Pottery Burslem din Staffordshire, Marea Britanie, produs între 1830-1840, scrie, pe pagina de Facebook a Muzeului Curtea Veche, dr. Adelina-Elena Darie, conservator în cadrul Biroului Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie a Muzeului Municipiului București.

Sursa: Facebook Muzeul Curtea Vechea

Descoperire arheologică importantă la Universitate

Astfel, se disting două fragmente de mărci de producător: „S ALCOCK CO“ (utilizată de Samuel Alcock & Co. între 1828 – 1859) și „MALING” (utilizată de Maling Collectors Society între 1817-1853).

Cercetările arheologice din curtea interioară a Universității din București au fost reluate în primăvara acestui an, urmând să revenim cu alte descoperiri inedite, a adăugat dr. Adelina-Elena Darie.

Ca referință, Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche păstrează cele mai vechi mărturii istorice din Bucureşti, care datează din secolul al XIII-lea. Dar cel mai important lucru îl reprezintă continuitatea locuirii acestui spațiu timp de peste 500 de ani. Foarte puţine locuri din Bucureşti au această valoare istorică. Muzeul este organizat în incinta Curţii Domneşti, reşedinţă a principilor Ţării Româneşti începând din secolul al XIV-lea. Muzeul Curtea Veche este cel mai vechi monument medieval din Bucureşti. Între anii 1459 și 1660, Bucureştiul a fost reşedinţa domnitorilor Ţării Româneşti, în paralel cu vechea capitală a Târgoviştei, iar după anul 1660 a rămas capitală unică.

Perioada de glorie a Curţii Domneşti a fost în timpul domniei lui Constantin Bracoveanu (1688-1714), când suprafaţa palatului și a grădinilor însumau 25 ooo mp., într-un perimetru delimitat azi, la sud, de râul Dâmboviţa, la vest de străzile Smârdan şi Şelari, la nord de artera comercială Lipscani, iar la est de Bulevardul I.C. Brătianu. După anul 1798, acest perimetru a fost licitat, iar pe locul său au apărut străzi şi cartiere moderne. Muzeul a fost amenajat între anii 1969 și 1974 şi păstrează, în cea mai mare parte, amprenta istorică a secolului al XVIII-lea, precum şi fragmente de ziduri din timpul domniei lui Vlad Ţepeş (1456-1462), alături de fundaţiile primei reşedinţe din secolul al XIV-lea.

De asemenea, în perioada iulie-august s-a desfășurat pe situl de la Sultana-Malu Roșu (com. Mănăstirea, jud. Călărași) o nouă campanie de cercetări arheologice, la care Muzeul Municipiului București a participat în calitate de partener alături de instituții de profil din România (Universitatea din București, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul Dunării de Jos din Călărași, Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița), Germania (Universitatea din Kiel) și Belgia (HoGent).