24 aug. 2023 | 18:22

Vlad Pascu nu a mers la consiliere psihologică când a fost prins cu droguri. Ce poate să facă cei de la Antidrog în astfel de cazuri SPECIAL

ULTIMA ORĂ
Vlad Pascu nu a mers la consiliere psihologică când a fost prins cu droguri. Ce poate să facă cei de la Antidrog în astfel de cazuri SPECIAL

Vlad Pascu, tânărul de 19 ani, care a ucis doi studenți nu a mers niciodată la Agenția Națională Antidrog, deși a fost prins cu droguri de 13 ani. Reprezentanții instituției i-au transmis o invitație, însă a fost ignorată. Legea prevede că în astfel de cazuri persoana în cauză nu poate să fie obligată pentru a participa într-un astfel de program a explicat Ramona Dabija, șefa Agenției Naționale Antidrog, pentru Playtech.ro

Vlad Pascu a avut pe numele său două dosare penale pentru deținere și consum de droguri dintre care unul la vârsta de 13 ani. Prima oară a fost prins de jandarmi în 2017 pe o stradă din București cu canabis. Avea doar 13 ani atunci și nu a răspuns penal.

La cinci ani distanță, în februarie 2022 Vlad Pascu, major de data aceasta, a fost prins din nou cu droguri.

„A fost depistată de organele de poliție în incinta unui complex comercial din municipiul București având asupra sa un pliculeț din material plastic transparent ce conținea cantitatea de 0,68 grame canabis.Prin ordonanța din 21.12.2022 s-a dispus renunțarea la urmărire penală”, potrivit DIICOT.

Potrivit, DIICOT s-a dispus în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 143/2000, „evaluarea făptuitorului de către specialiști din cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog din cadrul Agenției Naționale Antidrog, în scopul includerii sale în circuitul integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri”.

În prezent legea nu îl obligă pe Vlad Pascu sau pe alții aflați în situația sa să meargă la programele de consiliere.

„Nu a fost niciodată într-un program al Agenției Naționale Antidrog. Nu a dat curs invitației de a veni la evaluare, nu este obligatoriu să participi la evaluare sau consiliere. Persoana vizată în dosar trebuie să-și exprime acordul, conform legii și să intre într-un program”, a explicat Ramona Dabija, șefa ANA, pentru Playtech.ro

Ce atribuții are Agenția Națională Antidrog

Agenţia Naţională Antidrog a luat fiinţă în anul 2003, „prin instituţionalizarea cadrului de lucru al Comisiei Interministeriale Antidrog şi crearea unei structuri guvernamentale moderne, care să răspundă cerinţelor europene în domeniu”, potrivit descrierii de pe site-ul ANA.

  1. a) coordonează activitatea de elaborare a Strategiei naţionale antidrog şi a planurilor de acţiune adoptate şi acţionează pentru aplicarea acestora;
  2. b) urmăreşte aplicarea convenţiilor şi a acordurilor internaţionale la care România este parte şi propune, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor, Guvernului măsuri pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din aceste documente internaţionale;
  3. c) fundamentează şi elaborează propuneri pentru bugetul anual, pe care le înaintează Ministerului Administraţiei şi Internelor;
  4. d) propune spre aprobare ministrului administraţiei şi internelor statul de funcţii al Agenţiei, numeşte şi eliberează din funcţie personalul propriu.

În cadrul Agenţiei funcţionează și structuri regionale, fără personalitate juridică, care au în structură unul sau mai multe centre regionale integrate de prevenire şi asistenţă/centre de asistenţă integrată în adicţii, în funcţie de tipul serviciilor acordate consumatorilor, şi a căror organizare se stabileşte prin regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei.

Atribuţiile principale ale Agenţiei Naţionale Antidrog

a) elaborează, pe baza propunerii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, proiectul Strategiei naţionale antidrog şi planul său de acţiune şi le supune spre aprobare Guvernului;

b) asigură coordonarea activităţii desfăşurate de instituţiile, organizaţiile guvernamentale implicate în realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia naţionala antidrog;

c) colaborează cu organizaţiile neguvernamentale în scopul realizării obiectivelor prevăzute în Strategia naţională antidrog;

d) monitorizează activităţile desfăşurate de instituţiile publice cu atribuţii în implementarea Strategiei naţionale antidrog şi evaluează ori de câte ori se impune stadiul realizării acesteia;

e) colectează, stochează, procesează şi analizează date şi informaţii cu caracter personal şi statistic în domeniul său de competenţă, în condiţiile legii;

f) efectuează studii, cercetări şi analize privind evoluţia fenomenului traficului şi consumului ilicit de droguri;

g) întocmeşte anual, pe baza datelor furnizate, raportul naţional privind evoluţia si nivelul traficului şi consumului ilicit de droguri, pe care îl înaintează, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor, Guvernului României şi organismelor internaţionale abilitate să asigure aplicarea prevederilor convenţiilor internaţionale, în conformitate cu acordurile ratificate de România;
h) îndeplineşte rolul de punct focal naţional în Reţeaua europeană de informaţii privind drogurile şi toxicomania (REITOX), conform Regulamentului (CE) nr. 1.920/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie;

i) stabileşte indicatorii şi criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor în baza ghidurilor şi recomandărilor europene, în vederea furnizării de informaţii comparabile cu celelalte state membre ale Uniunii Europene;

j) gestionează anual Acordul de finanţare cu Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanii şi asigură implementarea acestuia;

k) gestionează sistemul de înregistrare pentru Registrul unic codificat privind consumatorii de droguri;

l) furnizează, prin structurile teritoriale, servicii integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială, precum şi servicii de prevenire;

m) elaborează, fundamentează, implementează, finanţează, monitorizează şi evaluează programul naţional şi programul de interes naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri, precum şi alte programe în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri;

n) monitorizează operaţiunile cu precursori, conform legii, şi constituie punct naţional focal privind precursorii de droguri;

o) asigură legătura cu organismele şi organizaţiile internaţionale şi europene cu atribuţii în domeniu, precum şi reprezentarea în cadrul acestora;

p) asigură schimbul de informaţii în cadrul Sistemului european de avertizare rapidă timpurie (EWAS);

q) propune, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor, modificarea legislaţiei în domeniul său de activitate;

r) acreditează şi implementează programe de formare în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri;

s) participă la aplicarea dispoziţiilor privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, prin personal anume împuternicit, potrivit legii

t) exercită şi alte atribuţii în domeniu, potrivit legii.