Ce a mâncat bunica ta o viață întreagă ar putea să îți afecteze creierul. Un nou studiu arată cum și de ce

Se spune că ești ceea ce mănânci, dar cel mai probabil ești și ceea ce a mâncat mama ta și ceea ce a mâncat bunica ta înaintea ei. Un nou studiu asupra sarcinii la animale adaugă la dovezi tot mai numeroase că mediul unei mame poate afecta metabolismul descendenței sale pe termen lung.

Cum te afectează ce a mâncat bunica ta

Acest efect intergenerațional a fost observat pentru prima dată în 1909 la molii de mătase juvenile. Comportamentul acestor molii în timpul sezonului de iarnă nu a provenit din gene specifice moștenite, ci a rezultat din modul în care corpurile lor „citeau” aceste gene sau le activau sau dezactivau.

Și acest rezultat era reglementat de mediul mamei.

Potențialul acestor schimbări „epigenetice” a fost observat de atunci la numeroase alte specii de animale, inclusiv la noi, dar modul în care ele trec peste granițele intergeneraționale rămâne incert.

Cercetătorii de la Universitatea Monash din Australia au descoperit acum dovezi că viermii cilindrici femeli (Caenorhabditis elegans) le oferă copiilor și nepoților lor o protecție suplimentară a creierului atunci când mănâncă anumite tipuri de alimente.

Studiul nu a fost realizat pe oameni, dar deoarece C. elegans împărtășește multe gene cu propria noastră specie, oferă unele insigurări interesante cu privire la modul în care schimbările epigenetice ar putea funcționa în lumea naturală, scrie sciencealert.

Dacă celulele germinale, cum ar fi ovulele sau spermatozoizii, sunt într-un fel modificate de dieta mamei în timpul sarcinii, studiile arată că aceste modificări pot rămâne cu urmașii, fie în bine, fie în rău.

Când oamenii de știință le-au dat larvelor de viermi cilindrici o moleculă găsită în mod obișnuit în mere și plante, numită acid ursolic, au observat că descendenții erau într-o oarecare măsură protejați de o deteriorare naturală a comunicării neurale.

În mod specific, acidul ursolic pare să „activeze” o genă în viermi, care produce un tip specific de grăsime, sfingozină-1-fosfat, cunoscută sub numele de sfingolipid. Această grăsime împiedică axonii neuronilor din creier să se slăbească, iar rezultatele inițiale sugerează că grăsimea poate migra din intestinele viermilor mame în ouăle din uterul ei.

Ce au descoperit cercetătorii

La descendenții viermilor, cercetătorii au descoperit că nivelurile crescute ale sfingolipidelor specifice au determinat schimbări metabolice semnificative, iar acestea au persistat pe tot parcursul dezvoltării și pentru încă o generație adițională.

„Aceasta este prima dată când s-a demonstrat că o lipidă/grăsime este moștenită”, afirmă cercetătorul biomedical Roger Pocock de la Monash.

„În plus, hrănirea mamei cu sfingolipid protejează axonii a două generații ulterioare. Acest lucru înseamnă că dieta unei mame poate afecta nu numai creierul descendenței sale, ci potențial și generațiile viitoare. Munca noastră susține o dietă sănătoasă în timpul sarcinii pentru dezvoltarea și sănătatea optimă a creierului.”