Tot ce trebuie să știi despre reciclare, dar nu ai avut de unde să afli. Lecții importante de la experți

Tocmai ai terminat o ceașcă de cafea la cafeneaua ta preferată.

Acum te confrunți cu un coș de gunoi, un coș de reciclare și un coș de compost. Care este cel mai ecologic lucru de făcut cu ceașca ta?

Mulți dintre noi ar opta pentru coșul de reciclare – dar aceasta este adesea o alegere greșită. Pentru a reține lichide, majoritatea ceștilor de cafea din hârtie sunt realizate cu o căptușeală subțire de plastic, ceea ce face dificilă separarea acestor materiale și reciclarea lor.

De fapt, cea mai durabilă opțiune nu este disponibilă la coșul de gunoi. Se întâmplă mai devreme, înainte de a ți se înmâna în primul rând o cană de unică folosință.

O telecabină s-a prăbușit într-o stațiune din Franța. 8 persoane au fost rănite. Cum s-a produs incidentul

Trei secrete ale măicuțelor de la Prislop pentru clătite pufoase și mult mai gustoase. Ce ingrediente speciale pun în aluat

În cercetarea realizat de mai mulți oameni de știință americani privind comportamentul deșeurilor, durabilitatea, proiectarea inginerească și luarea deciziilor, oamenii de știință au vrut să vadă ce înțeleg rezidenții din SUA despre eficacitatea diferitelor strategii de gestionare a deșeurilor și care dintre acele strategii le preferă.

În două sondaje la nivel național în SUA, pe care le-au efectuat în octombrie 2019 și martie 2022, au constatat că oamenii trec cu vederea reducerea și reutilizarea deșeurilor în favoarea reciclării. De altfel, aceștia numesc această tendință părtinire de reciclare și neglijarea reducerii.

Rezultatele arată că un efort de zeci de ani de a educa publicul american despre reciclare a reușit în unele moduri, dar a eșuat în altele. Aceste eforturi au făcut din reciclare o opțiune pe care consumatorii o consideră importantă – dar în detrimentul opțiunilor mai durabile. Și nu i-a făcut pe oameni să recicleze mai eficient.

O criză globală a deșeurilor

Experții și susținătorii sunt de acord pe scară largă că oamenii generează deșeuri în întreaga lume la niveluri care nu sunt gestionabile și nesustenabile. Microplasticele poluează cele mai îndepărtate regiuni ale Pământului și se adună în corpurile oamenilor și ale animalelor.

Producerea și eliminarea bunurilor reprezintă o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră și o amenințare pentru sănătatea publică, în special pentru comunitățile vulnerabile care primesc cantități mari de deșeuri. Noile cercetări sugerează că, chiar și atunci când plasticul este reciclat, produce cantități uluitoare de poluare cu microplastic.

Având în vedere amploarea și urgența acestei probleme, în iunie 2023, Organizația Națiunilor Unite a convocat discuții cu reprezentanți ai guvernului din întreaga lume pentru a începe elaborarea unui pact obligatoriu din punct de vedere juridic, menit să stopeze deșeurile dăunătoare din plastic. Între timp, multe orașe și state din SUA interzic produsele din plastic de unică folosință sau restricționează utilizarea acestora.

Soluții în amonte și în aval

Experții recomandă de multă vreme abordarea problemei deșeurilor, acordând prioritate strategiilor de reducere a surselor care împiedică crearea deșeurilor în primul rând, mai degrabă decât să încerce să gestioneze și să atenueze impactul acestora ulterior.

Agenția pentru Protecția Mediului din SUA și alte organizații de mediu proeminente, cum ar fi Programul ONU pentru Mediu, utilizează un cadru numit ierarhia de gestionare a deșeurilor, care clasifică strategiile de la cel mai mult la cel mai puțin preferat din punct de vedere ecologic.

Ierarhia familiară de gestionare a deșeurilor îi îndeamnă pe oameni să „reducă, refolosească, reciclează”, în această ordine. Crearea de articole care pot fi reciclate este mai bună din perspectiva durabilității decât arderea lor într-un incinerator sau îngroparea lor într-o groapă de gunoi, dar totuși consumă energie și resurse.

În schimb, reducerea generării de deșeuri conservă resursele naturale și evită alte impacturi negative asupra mediului pe parcursul vieții unui produs.

Reducere și reutilizare

În cadrul sondajului realizat Barnett și echipa sa, participanții au completat o serie de întrebări și sarcini care le-au scos părerile despre diferite strategii de deșeuri. Ca răspuns la întrebările deschise despre cea mai eficientă modalitate de a reduce deșeurile de la depozitul de deșeuri sau de a rezolva problemele de mediu asociate cu deșeurile, participanții au citat în mod covârșitor reciclarea și alte strategii în aval.

De asemenea, le-au cerut oamenilor să clasifice cele patru strategii ale ierarhiei de gestionare a deșeurilor a Agenției pentru Protecția Mediului, de la cel mai mult la cel mai puțin preferate din punct de vedere ecologic.

În această ordine, ele includ reducerea și reutilizarea sursei; reciclare și compostare; recuperarea energiei, cum ar fi arderea gunoiului pentru a genera energie; și tratarea și eliminarea, de obicei într-o groapă de gunoi. Mai mult de trei din patru participanți (78%) au ordonat incorect strategiile.

Când li s-a cerut să clasifice opțiunile de reducere/reutilizare/reciclare în același mod, participanții s-au descurcat ceva mai bine, dar aproape jumătate (46%) au ordonat greșit expresia populară.

În cele din urmă, le-au cerut participanților să aleagă între doar două opțiuni – prevenirea deșeurilor și reciclarea. De această dată, peste 80% dintre participanți au înțeles că prevenirea deșeurilor este mult mai bună decât reciclarea.

Reciclare proastă

Deși participanții au recurs la reciclare ca strategie de gestionare a deșeurilor, nu au executat-o foarte bine.

Acest lucru nu este surprinzător, din moment ce sistemul actual de reciclare din SUA impune consumatorilor sarcina de a separa materialele reciclabile și de a menține contaminanții departe de coș.

Există multe variații în ceea ce privește ceea ce poate fi reciclat de la comunitate la comunitate, iar acest standard se poate schimba frecvent pe măsură ce sunt introduse noi produse și piețele pentru materiale reciclate se schimbă.

Al doilea studiu a cerut participanților să sorteze bunurile de consum obișnuite în coșuri virtuale de reciclare, compost și gunoi și apoi să spună cum confi au fost afectați de alegerile lor.

Mulți oameni au plasat contaminanți obișnuiți de reciclare, inclusiv pungi de plastic (58%), pahare de cafea de unică folosință (46%) și becuri (26%), în mod eronat – și adesea cu încredere – în coșurile virtuale de reciclare.

Pentru câteva materiale, precum cartonul și folia de aluminiu, răspunsul corect poate varia în funcție de capacitățile sistemelor locale de gestionare a deșeurilor.

Acest lucru este cunoscut sub numele de wishcycling – plasarea articolelor nereciclabile în fluxul de reciclare în speranța sau credința că vor fi reciclate. Wishcycling creează costuri și probleme suplimentare pentru cei care reciclează, care trebuie să sorteze materialele și, uneori, duce la depozitarea sau incinerarea materialelor altfel reciclabile.

Deși participanții erau puternic părtinitori către reciclare, nu erau încrezători că va funcționa.

Participanții la primul sondaj au fost rugați să estimeze ce fracție de plastic a fost reciclată de când a început producția de plastic. Potrivit unei estimări larg citate, răspunsul este de doar 9%.

Respondenții au considerat că 25% din plastic a fost reciclat – mai mult decât estimările experților, dar totuși o cantitate mică. Și au motivat în mod corect că majoritatea a ajuns în gropile de gunoi și în mediu.

Împuternicirea consumatorilor să reducă deșeurile

Deșeurile post-consum sunt rezultatul unui lanț lung de aprovizionare cu impact asupra mediului în fiecare etapă. Cu toate acestea, politica și discursul corporativ al SUA se concentrează pe consumatori ca principală sursă de deșeuri, așa cum este implicat de termenul „deșeuri post-consum”.

Alte abordări pun mai multă responsabilitate producătorilor, cerându-le să-și ia înapoi produsele pentru eliminare, să acopere costurile de reciclare și să proiecteze și să producă bunuri care sunt ușor de reciclat în mod eficient.

Aceste abordări sunt utilizate în unele sectoare din SUA, inclusiv bateriile auto cu plumb-acid și electronicele de larg consum, dar sunt în mare parte voluntare sau obligatorii la nivel de stat și local.

Când participanții au fost întrebați la al doilea studiu unde schimbarea ar putea avea cel mai mare impact și unde au simțit că ar putea avea cel mai mare impact ca indivizi, s-au concentrat corect pe intervențiile din amonte.

Dar au simțit că pot afecta sistemul doar prin ceea ce au ales să cumpere și prin modul în care l-au eliminat ulterior – cu alte cuvinte, acționând ca și consumatori, nu ca cetățeni.

Pe măsură ce poluarea legată de deșeuri se acumulează în întreaga lume, corporațiile continuă să rușineze și să învinovățească consumatorii, mai degrabă decât să scadă cantitatea de produse de unică folosință pe care le creează.

În opinia oamenilor de știință, reciclarea nu este ”un card de ieșire fără închisoare” pentru supraproducția și consumul de bunuri și este timpul ca SUA să înceteze să o trateze ca atare.