Cât costă strategia de vaccinare pentru următorii ani. Cheltuielile sunt de ordinul miliardelor. Se fac pregătiri și pentru o posibilă pandemie

Pandemia de Covid-19 a afectat programul național de vaccinare din România, dar a dus și la o scădere a numărului de persoane care s-au vaccinat pentru alte afecțiuni, în afară de COVID. Între timp, ministerul Sănătății a elaborat o strategie națională de vaccinare pentru perioada 2023-2030, care înglobează toate aceste obiective și include un plan de acțiuni pentru îndeplinirea lor. O sumă de 28.000.000 lei va fi alocată speciale pentru implementarea de campanii de recuperare la vaccinare pentru grupuri și persoane vulnerabile, a transmis Ministerul Sănătății zilele trecute într-un comunicat de presă.

Campanie națională de informare privind vaccinarea, după ce în pandemie a scăzut încrederea în imunizare

Campania națională de informare și conștientizare asupra importanței vaccinării lansată de Ministerul Sănătății sub sloganul „Știu, nu doar sper că o să fiu bine! Mă vaccinez!” va dura 3 luni și vizează vaccinarea bebelușilor, copiilor și adolescenților, vârstnicilor și persoanelor aflate în grupe de risc.

Obiectivul campaniei de vaccinare este creșterea interesului publicului pentru această măsură esențială de sănătate publică. Informații privind vaccinarea pot fi accesate pe site-ul www.provaccin.ro, aflat în proprietatea și administrat de Ministerul Sănătății.

Campania de informare și conștientizare este realizată în cadrul proiectului „Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde în Ministerul Sănătății ce optimizează procesele decizionale privind activitatea de vaccinare în România – ROVAC”, COD SIPOCA 708, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020. Bugetul total al proiectului ROVAC- SIPOCA 708 este de 21.915.927,05 lei cu TVA.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

 „Trebuie să recunoaștem faptul că în perioada pandemiei COVID-19 a scăzut încrederea în vaccinare. Acum, prin această campanie de informare și conștientizare, dar și prin altele care vor urma, Ministerul Sănătății își exercită rolul său esențial, de a încuraja vaccinarea populației, considerând însă că aceasta nu este o acțiune obligatorie, ci puternic recomandată pentru cetățeni, iar decizia individuală trebuie luată în mod informat, pe baza datelor științifice. Acest lucru îl face actuala campanie, care-i îndeamnă pe cetățeni să se informeze asupra beneficiilor vaccinării pentru sănătatea lor și a celor dragi”, a transmis Alexandru Rafila. 

Obiectivul general al Ministerului Sănătății, cuprins și în cadrul Strategiei Naționale de Vaccinare 2023-2030, document aflat în curs de aprobare, îl reprezintă „asigurarea accesului echitabil la servicii de vaccinare sigure și eficace, care să contribuie la o stare de sănătate mai bună a populației.

 În România, Constituția prevede dreptul la ocrotirea sănătății, care implică și vaccinarea.

Vaccinarea este o intervenție de succes pentru sănătatea publică la nivel global și pentru dezvoltarea durabilă, salvând milioane de vieți în fiecare an. Între anii 2010 și 2018, au fost evitate 23 de milioane de decese numai prin vaccinul împotriva rujeolei. Numărul de sugari vaccinați anual – mai mult de 116 milioane, sau 86% din toți copiii născuți – a atins cel mai înalt nivel raportat vreodată.

Peste 20 de boli care pun viața în pericol pot fi prevenite acum prin vaccinare.

Din anul 2010, 116 țări au introdus vaccinuri pe care nu le foloseau anterior, inclusiv cele împotriva ucigașilor majori, cum ar fi pneumonia pneumococică, diareea, cancerul de col uterin, febra tifoidă, holera și meningita. 

Vaccinurile sunt esențiale pentru prevenirea și controlul multor boli transmisibile și, prin urmare, susțin securitatea globală asociată sănătății. Mai mult, ele sunt considerate ca fiind esențiale pentru abordarea bolilor infecțioase emergente, de exemplu prin stoparea sau limitarea focarelor de boli infecțioase sau combaterea răspândirii rezistenței antimicrobiene.

Focare regionale (de exemplu, virusul Ebola), pandemia COVID-19 și amenințarea unor viitoare pandemii (cum ar fi cu o tulpină nouă de gripă) sunt și vor continua să fie provocări chiar și pentru cele mai reziliente sisteme de sănătate.

• Potrivit Ministerului Sănătății se asigură protecția față de 14 boli infecțioase considerate priorități pentru sănătatea publică: poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, oreionul, hepatita virală tip B, infecția cu Haemophilus influenzae tip b, tuberculoza, infecția cu S. Pneumoniae, infecția cu Human Papilloma virus (HPV), gripa, infecția cu SARS-CoV-2.

Strategia de vaccinare a României. Ce cuprinde

Pandemia de coronavirus a arătat o serie de probleme cu care se confruntă sistemul medical, printre care și lipsa unor campanii de informare cu privire la vaccin. Totodată, în pandemie anumite tipuri de imunizări au scăzut.

Implementarea programului de vaccinare pentru toate vaccinurile din calendarul național -2,1n miliarde de lei până în anul 2030. La care se adaugă și alte costuri cu echipamentele de stocare a vaccinurilor, dar și de transport.

Printre țintele asumate in aceasta strategie se numară:

• pentru anul 2030 – asigurarea accesului universal la servicii de informare, educare si consiliere pentru promovarea preventiei si adoptarea unui stil de viata fara riscuri, reducerea mortalitatii infantile, cu interventii centrate prioritar pe grupurile vulnerabile si defavorizate si cresterea acoperirii vaccinale pana la nivelul minim recomandat de OMS pentru fiecare vaccin, prin dezvoltarea unei platforme comune de colaborare intre autoritati, medici, pacienti, organizatii internationale cu experienta in acest domeniu, reprezentanti ai companiilor in domeniu, precum si alti factori interesati.

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabila, adoptata in anul 2015 la Adunarea Generala a Natiunilor Unite, prevede la obiectivul 3 ”Asigurarea vietii sanatoase si promovarea starii de bine pentru toti oamenii si la toate varstele” un set de tinte si de indicatori pe care statele lumii s-au angajat sa ii atinga, intre care:

a. eliminarea deceselor prevenibile la nou-nascuti si copii pana la 5 ani;

b. eliminarea epidemilor de SIDA, tuberculoza, malarie, alte boli tropicale neglijate, precum si combaterea hepatitei, a bolilor transmise prin apa si a altor boli transmisibile;

c. asigurarea acoperirii universale cu servicii de sanatate, inclusiv accesul la medicamente si vaccinuri esentiale, sigure, eficace, de calitate si la preturi accesibile pentru toti;

d. sprijinirea cercetarii si dezvoltarii de vacci nuri si medicamente pentru bolile transmisibile si netransmisibile si asigurarea accesului la acestea.

In continuarea acestui angajament global, Agenda de imunizare 2030: O strategie globala de a nu lasa pe nimeni in urma (IA 2030) stabileste o viziune globala ambitioasa si o strategie de vaccinare pentru deceniul 2021-2030 pentru toate statele lumii.

Potrivit notei de fundamentare, prezenta Strategie defineste urmatoarele obiective generale si specifice privind vaccinarea pana in anul 2030:

Ce efecte vrea să obțină Ministerul Sănătății

1. o acoperire vaccinala peste 90% la toate vaccinurile incluse in programul national de vaccinare
2. o acoperire vaccinala de 70% pentru vaccinarea de-a lungul vietii la grupele la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare
3. cresterea cererii/acceptantei peantru vaccinare a populatiei
4. mentinerea statutului de tara care a eliminat rubeola endemica
5. mentinerea statutului de tara care a eliminat poliomielita
6. eliminarea si mentinerea eliminarii rujeolei endemice

g. prevenirea infectiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital