Economiile statului român, mai mult pe hârtie: planul coaliției de guvernare, desființat de un economist cu experiență. Unde a greșit PNL – PSD SPECIAL

Coaliția de guvernare lucrează zilele acestea la ordonanța privind noile măsuri fiscale, iar în spațiul public a apărut deja un draft al proiectului, iar potrivit acestuia unele facilități pentru anumite industrii ar putea dispărea, aici intră exemplul IT-iștilor, dar și cazul angajaților din construcții sau agricultură care ar putea plăti CASS. Planul pe care lucrează PNL și PSD se bazează pe creșteri de taxe, iar acest lucru aduce bani la buget în primă instanță, însă în viitor ar putea avea consecințe grave asupra economiei. Economistul Bogdan Glăvan a analizat planul coaliției și a explicat pentru Playtech.ro care sunt rezultatele acestor măsuri în plan economic.

Câtă economie face de fapt Guvernul prin măsurile anunțate

Cei doi lideri ai coaliției de guvernare au anunțat, luni, pe Facebook că au ajuns la un numitor comun privind planul care vizează reducerea cheltuielilor statului. Planul cuprinde: reduceri de posturi, comasări și desființări de instituții, dar și reducerea unor indemnizații în companiile de stat. 

Nicolae Ciucă, președintele Senatului a transmis că s-a decis în coaliția de guvernare să fie făcută o economie la bugetul de stat de aproximativ 12 miliarde lei, pe acest an, 6 miliarde de lei după punerea în aplicare a măsurilor de reducere a cheltuielilor statului şi 6 miliarde lei din asigurarea de noi venituri.

Economistul Bogdan Glăvan a explicat ce impact au aceste măsuri în economie și cât de mult ajută de fapt la reducerea cheltuielilor. Întrebat dacă este cel mai auster plan din ultimii, ani, economistul a spus că este partea de creștere de taxe, însă atenție, nu și pe partea de cheltuieli publice.

Cum prepari cele mai gustoase gogoși cu iaurt. Desertul ce îți aduce aminte de copilărie

Cum a devenit Gigi Becali milionar, întâmplător, în anii 90′: „Eu am cumpărat pentru animale, cine avea să știe?”

„Este doar pe partea de taxe un plan agresiv de creștere a poverii fiscale totale să spunem pe economie pentru că probabil nivelul anual estimat al creșterii veniturilor fiscale e undeva la 2% din PIB, ceea ce este mult, adică rar se întâmplă să ai așa ceva, noi nu am mai avut din 2010 oricum, deci e comparabil cu acel moment, cu creșterea TVA-ului de către Guvernul Boc de la 19 la 24%

Dar pe partea de cheltuieli publice: nu, pentru că pe partea de cheltuieli publice nu asistăm nici la tăieri de salarii în masă sau care să afecteze un număr cât de cât relevant de salariați în domeniul public, nu e cazul, nu reiese de nicăieri.

Nu asistăm nici la reducerea personalului bugetar că nu reiese din cele prezentate. De asta reducerea posturilor vacante e clar ce înseamnă, retrogradarea  din funcții de decizie în funcții de execuție. 

Sunt multe alte măsuri care s-au propus, dar al căror cuantum bugetar nu îl văd semnificativ, vorbim de acelea care privesc companiile de stat, unde se reduce numărul de membrii în CA-uri, se reduce indemnizația pentru membrii în CA-uri, vorbește de plafonarea salariilor unor angajați din aceste companii de stat, dar nu ne oferă detalii. 

Ori pe baza informațiilor vehiculate impactul este minor eu așa îl văd, adică ce companii de stat avem noi cu mai mult de 7 membri în CA-uri, nu există. ”, a explicat economistul.

Bogdan Glăvan, profesor universitar. Foto: Facebook

Reduceri de cheltuieli doar pe hârtie

Potrivit, planului indemnizațiile oferite membrilor CA vor fi plafonate la nivelul indemnizației secretarului de stat, însă explică economistul acest punct nu aduce mari economii la bugetul statului.

„Ce companii de stat avem noi unde indemnizațiile depășesc salariul de secretar de stat, nu prea există. Ce instituții publice avem noi în subordinea Parlamentului, cum sunt astea: Curtea de Conturi, ASF, BNR, unde indemnizațiile sunt mai mari de 6 ori salariul unui ministru și câți oameni sunt afectați?

Aici vorbim de o brumă de oameni, un număr mic, foarte mic de oameni posibil vizați, iar economia bugetară realizată e foarte mică, deci în niciun caz nu rezultă acele 6 miliarde de lei, despre care vorbește premierul, doar anul ăsta, deci 6 miliarde de lei pe 3 luni de zile ar înseamna că la nivelul unui an de zile ar trebui să fie 6 ori 4 adică 24 de miliarde de lei ceea ce nu văd de unde până unde”, a mai precizat Bogdan Glăvan.

• În traducere liberă: economistul a explicat că Guvernul a anunțat reducerea deficitului bugetar prin creșterea taxelor cu 6 miliarde de lei și scăderea cheltuielilor cu alte 6 miliarde de lei, însă în realitate guvernul face prin aceste măsuri economii de doar un miliard.

Pentru a acoperi gaura din buget anumite facilități pentru anumite industrii ar putea dispărea. Un caz concret și dezbătut este cel al IT-iștilor care lucrează în România. Astfel, potrivit draftului de ordonanță, scutirea pentru IT-iști se aplică doar pentru veniturile de sub 10.000 lei. Nu scapă nici angajații din construcții și agricultură care ar urma să plătească CASS.

„Din punctul meu de vedere ca economist pot să vă spun că nu mi se pare în regulă ca o industrie să beneficieze de un alt tratament fiscal decât altă industrie. Este evident că rezultatul natural va fi de dezvoltare acelei industrii.

Este ca și cum ai două flori în grădină, pe una o uzi cu stropitoarea și pe cealaltă o lași în plata Domnului, evident că floarea aia pe care o uzi cu stropitoarea o să crească mai mare și mai frumoasă, dar nu așa funcționează lucrurile corect într-o societate pentru că într-o societate, florile adică cetățenii  și antreprenorii trebuie să aibă aceleași șanse să se dezvolte, astfel încât eu nu sunt de acord cu astfel de privilegii fiscale. 

Problema care mi se pare aici sunt două de fapt de oportunitate, nu de principiu, ci de oportunitate și sunt două slăbiciuni ale măsurii: prima slăbiciune este că indiferent de domeniul la care te raportezi a crește povara fiscală acum fără a face o reformă a statului generează o antipatie maximă pentru că oamenii nu înțeleg pentru ce trebuie să plătească mai mult dacă serviciile sunt la aceeași calitate și noi vedem calitatea lor zi de zi și mai ales calitatea guvernării”, a mai explicat economistul.

Bogdan Glăvan a mai spus că măsurile nu aduc practic mari economii la buget. Și a punctat faptul că măririle de taxe vin într-un moment dificil al economiei.

„Adică aici este chestia, cum să plătești mai multe taxe unui guvern care se răzgândește din 3 în 3 luni , ce face cu taxele și ce face cu cheltuielile și care pur și simplu induce în eroare populația cu privire la multe alte aspecte, unul chiar despre care discutam mai devreme, cel cu 6 mld de lei economisiți pe cheltuieli publice pe care eu v-am spus că nu le văd de unde vin. 

A doua slăbiciune este că nu faci într-un moment dificil al economiei, deci științific poți folosi politica fiscală, crescând taxele când economia duduie, dar nu când economia este într-un moment dificil, asta nu face decât să îngroape și mai mult”, a mai punctat economistul pentru Playtech.ro

El cataloghează acest plan ca fiind neinspirat în acest moment al economiei, iar măsurile care duc la creșterile de taxe vor avea efect de bumerang.

„Cea mai bună comparație pe care o pot face este chiar cu anul trecut cu inflația, care inflația a adus mai mulți bani la bugetul statului pentru că  prețurile mai mari, facturile mai mari la energie, evident că au sporit profiturile companiei, a însemnat TVA mai mult pentru bugetul statului, s-a îndestulat în această situație, însă anul acesta și anul viitor.

Pe măsură ce inflația se va reduce bugetul statului suferă, deci practic inflația care mai e și numită impozit ascuns are un efect temporar, de aia se și spune că are un efect iluzoriu, nu e o politică sustenabilă. 

La fel se întâmplă și cu taxele oficiale, le mărești și ele vor avea un efect temporar. De ce? Pentru că nu poți presupune că baza de impozitare îți va rămâne la fel, că oamenii ăștia antreprenorii, firmele nu își vor schimba cu nimic comportamentul în urma modificării poverii fiscale.

Asta este o naivitate, evident că își vor modifica comportamentul, unii vor apuca să plece în Estonia, alții vor începe să-și facă alte business-uri, alții se vor lăsa și se vor angaja la stat cum s-a întâmplat cu foarte multă lume”, a mai adăugat Bogdan Glăvan.

Guvernul vrea să facă economii cu noi taxe. Apar noi taxe și impozite

Microîntreprinderile care realizează venituri de peste 300.000 lei vor avea de plătit un impozit de 3% din venituri, scutirea pentru IT-iști ar urma să se aplice la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile de până la 10.000 lei, creșterea impozitului pe dividende, dar și majorarea TVA la anumite produse și servicii, cum ar fi sucurile sau băuturile alcoolice”, potrivit Economedia.

„În ceea ce priveste facilitatea fiscală pentru o parte dintre angajații din IT, atȃt premierul, cȃt și ministrul economiei și președintele Senatului s-au pronuntat public pentru păstrarea ei. Considerăm că este o decizie corectă de politică economică, pentru mai multe motive: în primul rȃnd că o eventuală eliminare a facilității ar avea un beneficiu marginal pentru buget – anual înseamnă undeva între 0,9 – 1,2 miliarde lei, în același timp ar avea un impact economic negativ, atȃt asupra industriei de IT, cȃt și transversal, în alte sectoare economice”, a menționat Corina Vasile, Director Executiv ANIS.

Noul pachet fiscal de măsuri care vizează mai multe domenii ar fi fost deja agreat de liderii coaliției PSD-PNL, iar în cazul sectorului IT noutatea este că scutirea de plata impozitului pentru angajații din IT va fi valabilă doar pentru veniturile sub un anume plafon, care urmează să fie stabilit. Veniturile peste acel plafon vor fi impozitate cu 10%.

„La nivelul Guvernului încă nu este luată o decizie finală asupra acestora, pentru că de fapt continuă consultările cu mediul de afaceri, cu societatea civilă, în interiorul coaliției, cum eu cred că este normal să se întâmple când iei astfel de decizii”, a spus ministrul Economiei Radu Oprea, într-o intervenție la Antena3.