S-au rezolvat toate problemele României, ANAF pune tunurile pe copiii care fac bani pe internet: toți părinții trebuie să știe cum scapă de amenzi

După ce au eșuat în a strânge taxele și impozitele de la marii datornici ai României, motiv pentru care a și fost demis fostul șef al instituției, oficialii ANAF și-au propus să atace copiii care fac bani din dormitor și pe cei care vând limonadă la colț de stradă.

În mod normal, minorii din România, indiferent câți bani câștigă, ei nu pot plăti taxe și impozite pentru nu-și pot face cont în Spațiul Privat Virtual (SPV), nu pot depune declarații fiscale pe baza cărora să se calculeze impozitele. ANAF are însă o soluție și pentru asta, sarcina fiscală cade pe părinții minorilor. Aceștia din urmă au datoria să-și facă cont pe SPV, să completeze formulare și să achite dări la stat.

Cine trebuie să dea bani la stat, taxe și impozite la ANAF

Conform Avocatnet.ro, ținând seama de dispozițiile art. 58 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sunt considerați contribuabili următoarele persoane care datorează plata impozitului pe venit:

• persoanele fizice rezidente;
• persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;
• persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în România;
• persoanele fizice nerezidente care obțin venituri prevăzute la art. 129 din Codul fiscal.

Dacă nu era evident din legea, nu se face absolut nicio distincție între contribuabili pornind de la vârstă, minorii nu se bucură de un tratament diferențiat, chiar dacă un adolescent, în fapt, este limitat în interacțiunea cu autoritățile statului. În acea situație, părinții sau reprezentanții legali au sarcina să se ocupe de impozite și taxe pentru a rămâne în legalitate, a evita amenzile.

Desertul preferat al regelui Charles, de Crăciun. Iată rețeta plăcintei de la Casa Regală

Oficial! Crin Antonescu, propunerea comună pentru președinție. Fostul lider liberal a acceptat provocarea. Ce avantaj deține

Ca referință, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1) și (2) din Codul civil, întrucât minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu are capacitate de exercițiu deplină, actele juridice se încheie, în numele acestora, de reprezentanții lor legali, în condițiile prevăzute de lege. În orice caz, tot în aceeași lege se menționează că minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum şi acte de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor.

Pe marginea situației descrise mai sus, lucrurile se clarifică prin rt. 20 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Acesta stipulează că „reprezentanții legali ai persoanelor fizice și juridice, precum și reprezentanții desemnați ai asocierilor fără personalitate juridică sunt obligați să îndeplinească obligațiile ce revin potrivit legislației fiscale persoanelor sau entităților reprezentate. Acești reprezentanți îndeplinesc obligațiile fiscale de plată ale persoanelor sau entităților reprezentate din acele mijloace pe care le administrează”.

În orice caz, în situația în care minorii obțin diverse venituri în mod legal, respectiv venituri din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, determinate în sistem real etc., ținând seama de dispozițiile art. 122 alin. (1) din Codul fiscal, aceștia au obligația, ca prin intermediul reprezentanților legali (părinte, tutore) să depună declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale (formularul 212) la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a veniturilor în vederea definitivării impozitului anual pe venit.