Economia la buget, în viziunea lui Ciolacu: ce înseamnă desființarea a 200.000 de posturi, de fapt

Liderii PNL și PSD se întâlnesc, luni, pentru a discuta despre măsurile de austeritate pe care ar trebui să le ia Guvernul, pentru a încerca să se încadreze în ținta de deficit bugetar de 4,4% din PIB pentru anul 2023. Premierul Marcel Ciolacu ar vrea inclusiv o reducere aparatului de stat. Potrivit acestuia, desființarea posturilor neocupate ar aduce o economie destul de mare la buget, au precizat surse politice pentru Playtech.ro

Ședință a coaliției. Ce măsuri se pregătesc

Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a transmis pe data de 29 iunie că după cinci luni, deficitul bugetar se situează la pragul de 2,33%, adică 37 de miliarde de lei. La Guvern se urmărește ca la finalul anului să avem un deficit de 4,4% din PIB, iar orice depășire crește riscul ca  fondurile europene alocate României să fie tăiate.

Surse politice spun că premierul Marcel Ciolacu vrea o reducere consistentă a aparatului de stat, de aceea va cere desființarea a 200.000 de posturi bugetare neocupate, făcând o economie de 8, respectiv 10 mld de lei pe an.

Se discută inclusiv despre o reorganizare masivă a instituțiilor pentru că multe din posturile vacante serveau ca instituția să aibă în organigrama birouri (5+1 sef), servicii (7+1sef), directii(15+1director) sau direcții generale (25+1 director general).

Cum prepari cele mai gustoase gogoși cu iaurt. Desertul ce îți aduce aminte de copilărie

Cum a devenit Gigi Becali milionar, întâmplător, în anii 90′: „Eu am cumpărat pentru animale, cine avea să știe?”

În multe situații organigramele au fost construite doar cu șefi și cu posturi vacante sau mare parte din posturile din subordine vacante. â

Care sunt principalele măsuri discutate de Guvern

Ședința coaliției este programată pentru luni la ora 14.00. Legat de comasarea instituțiilor și agențiilor, Nicolae Ciucă crede ca nu se va rezolva nicio problema, pentru ca oamenii trebuie să rămână în sistem, trebuie sa faci o reorganizare pentru că în caz contrar acest lucru ar putea costa „dublu bugetul”.

Legat de bonuri de masa și vouchere de vacanță, să se aplice cota de CASS. Un miliard de lei ar fi impactul în acest sens.

Întrebat, luni, de unde va reuși guvernul să facă rost de bani pentru a se încadra în ținta de deficit și pentru a nu pierde fondurile europene, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că „fiecare dintre măsurile pe care le discutăm poate fi o sursă de venit.”

„Cota de 10%, care este cea mai mică din UE și pentru care PNL s-a luptat să supraviețuiască nu poate să meargă pe termen lung cu peste 70 de facilități fiscale care sunt. O țintă de deficit până în 5% cu un plan de măsuri fiscale și un plan robust pe partea de cheltuieli ne-ar pune la adăpost de riscul cel mai mare pe care îl avem, de suspendare a fondurilor europene”, a spus Marcel Boloș, potrivit Digi24.

 Pentru fiecare post neocupat erau prevăzute cheltuieli cu bunuri și servicii, autoturisme și mobilier. Pentru fiecare post se cuantifică un necesar de bunuri și servicii aferent ( de la hârtie, pix-uri, agrafe la servicii de curățenie sau utilități folosite-apă, lumină etc.) dar și de mobilier și birotică.

Număr record de bugetari la stat. Avem peste 200 de secretari de stat

Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, a explicat pentru Playtech.ro că o soluție pentru rezolvarea situației ar fi defapt desființarea unor agenții din cadrul statului, care consumă foarte mulți bani. Fostul ministru atrage atenția că avem cel mai umflat guvern și am atins un nou record de bugetari. 

Numărul angajaților de la stat este de peste 1.250.000 de persoane, fiind cel mai mare număr din ultimii 12 ani, iar guvernul în formula actuală este printre cele mai „umflate”. Claudiu Năsui, fostul ministru al Economiei, în Guvernul Orban a spus că atunci când a preluat mandatul s-a trezit cu un număr uriaș de angajați dintre care nu mai puțin de o treime „nu făceau nimic”.

„Era un minister mamut cu aproape 1.000 de angajați, unde eu am început să dau afară și am început o reorganizare care elimina 30% și era cea mai mare reorganizare care s-ar fi făcut vreodată la un minister în România.

Evident că toată lumea a reacționat, lumea care era acolo venise pe straturi de politicieni care au venit și i-au pus acolo.

Practica este: fiecare care vine își aduce oamenii lui, iar ei rămân acolo, pentru că în administrația publică este foarte greu să fii dat afară. Și de asta ajungem să avem 1.250.000 de funcționari din care o treime nu fac nimic”, a explicat Claudiu Năsui, fostul ministru al Economiei.