De ce suntem atrași de anumite persoane: explicația surprinzătoare a cercetătorilor

Este relativ simplu să fim atrași de cineva, doar pe baza faptului că îi place aceeași muzică ca și nouă sau să o antipatizăm din cauză că are idei opuse despre, să zicem, forma Pământului. Un studiu recent arată că în spatele mecanismului de a judeca o persoană pe baza unei singure caracteristici se află un mecanism simplu psihologic ce indică felul în care sunt modelate regulile atracției interpersonale de presupunerile nedrepte despre altcineva.

De ce suntem atrași de anumite persoane

În timp ce vechea zicală a „atragerii contrariilor” se aplică în cazul polilor magnetici sau a sarcinilor electrostatice, relațiile interumane sunt guvernate de așa-numitul „efect al atracției asemănărilor”.

Conform acestuia, avem tendința de ne apropia de oamenii care ne seamănă în multe privințe. Astfel, felul în care ne definim pe noi înșine are un impact major asupra tipului de persoane cu care ne identificăm și ne plac.

Conform autorilor unui nou studiu, publicat în Journal of Personality and Social Psychology, abilitatea noastră de a conceptualiza propria identitate se bazează pe ceea ce se numește „raționament autoesențialist”, prin care ne considerăm a avea o esență interioară ce determină, de fapt, cine suntem ca persoană.

Femeia după chipul căreia a fost creată Statuia Libertății. Cum arăta muza celui mai cunoscut simbol al Americii

Când scăpăm de vortexul polar. De când se opresc ninsorile și cresc din nou temperaturile

„Când ne creăm o imagine despre noi înșine, ajungem la această adevărată pepită interioară, un miez lăuntric aproape magic care se manifestă în exterior și determină ceea ce putem vedea, observa la alte persoane și la noi înșine”, a explicat Charles Chi, de la Universitatea din Boston, într-o declarație.

„Convingerea că oamenii au o esență interioară ne permite să presupunem că, atunci când vedem pe cineva ce are și o singură trăsătură comună cu noi, aceasta are și alte zone de afinitate comune, având o esență lăuntrică similară nouă”, a mai spus Chi.

Explicația surprinzătoare a cercetătorilor

Pentru a testa acest lucru, cercetătorii au apelat la 2.290 de persoane pentru a lua parte la o serie de experimente. La început, aceștia au trebuit să completeze un chestionar creat pentru a estima forța propriilor raționamente autoesențialiste.

Apoi, au fost rugați să-și îndrepte atenția către un personaj ficțional, numit Jamie, raportându-se la acesta pe baza opiniilor lor și ale acestuia despre câteva subiecte majore: avortul, pedeapsa cu moartea și deținerea de arme.

Așa cum era de așteptat, cei cu un nivel ridicat al principiilor în care credeau au fost mai atrași de Jamie când acesta a fost de acord cu propriile lor idei.

„Am descoperit că, la persoanele mai încrezătoare în ele însăși o minimă similaritate cu opinia altcuiva îi făcea să se simtă atrași de aceasta și să o respingă dacă nu împărtășea aceeași opinie”, a adăugat Chu.

Cercetătorii au mai făcut alte două experimente, în care participanților li s-a spus în mod explicit că gustul artistic al oamenilor nu are legătură cu personalitatea lor.

În mod interesant, această informație a făcut ca participanții cu convingeri puternice despre ei înșiși să nu se mai simtă atât de atrași de persoanele cu aceleași opinii artistice.

Invers, celor cărora li s-a spus că opinia contrară este cea adevărată au început să aibă reacții pozitive față de cei cărora le plăcea aceeași pictură ca și lor.

„Sentimentul cald că cineva abia întâlnit are ceva în comun cu nou, că vede lucrurile așa cum le vedem și noi, că ne regăsim în ea, se bazează pe acest proces rațional de categorisire a unei persoane pornind de la un singură opinie comună”, au mai spus cercetătorii.

Concluzionând, oamenii de știință au explicat cum autoesențialismul ne determină să „proiectăm multe dintre propriile noastre atribute asupra unei alte persoane, cu care nu avem în comun decât un singur atribut”.