Încălzirea globală bate record după record: cum înțelegi mai bine schimbările climatice, cum te afectează

Încălzirea globală se face tot mai simțită pe toată planeta. Săptămâna trecută, s-au înregistrat cele mai mari temperaturi medii globale din istoria măsurătorilor de acest fel. Dar cum se fac aceste măsurători și ce rol au datele respective în înțelegerea schimbărilor climatice?

Încălzirea globală bate record după record

Încălzirea globală devine tot mai evidentă, în ultima perioadă. Recordurile de temperatură media globală au fost depășite succesiv, săptămâna trecută, conform datelor preliminare oferite de experți.

Instrumentele moderne ce produc aceste estimări pot fi folosite pentru avertizări de fenomene extreme, de valuri de căldură neobișnuite, chiar dacă nu sunt precise precum prognozele lunare și anuale realizate de agențiile specializate.

Universitatea din Maine, SUA, a creat un instrument online, numit Climate Reanalyzer, ce indică graficul evoluției temperaturilor medii globale pentru fiecare zi, începând din 1979, scrie sciencealert.com.

Mesaje și urări de Crăciun 2024. Cele mai frumoase felicitări și SMS-uri pentru familie, prieteni, rude sau colegi

Ce meserie inedită are acum Alex Pruitt, actorul din Singur acasă 3. Este de nerecunoscut, cum arată la 35 de ani

Luni, 3 iulie, acest grafic a indicat o temperatură medie globală de 17,01 grade Celsius, cea mai mare din istorie. Recordul a fost depășit rapid, marți, cu 17,18 grade Celsius și, din nou, joi, 6 iulie, cu 17,23 grade Celsius.

Ulterior, Copernicus, Serviciul Uniunii Europene pentru Schimbări Climatice, a confirmat aceste rezultate, folosind un instrument asemănător, cu diferențe foarte mici față de rezultatele celor de la Universitatea din Maine: 16,88 grade, pentru ziua de luni și 17,03 grade, pentru cea de marți.

Cum înțelegi mai bine schimbările climatice, cum te afectează

Pe de altă parte, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) a Statelor Unite, ale cărei cifre sunt considerate standardul de aur în datele climatice, a anunțat, în schimb, că nu poate valida cifrele anunțate de Universitatea din Maine, care rămân deocamdată neoficiale.

Totuși, faptul că datele oferite atât de cei din Maine, cât și de cei de la Copernicus sunt foarte asemănătoare arată că nu sunt departe de adevăr, a spus pentru AFP, Zeke Hausfather, climatolog la Berkeley Earth.

Instrumentul folosit de europeni este considerat „de ultimă oră” de o comunitate mai mare de experți, a adăugat acesta.

„Sunt estimări, recorduri neoficiale”, a declarat Sean Birkel, de la Universitatea din Maine, cel care a dezvoltat Climate Reanalyzer.

Aceste estimări se fac prin combinarea temperaturilor măsurate prin mai multe mijloace – de la stațiile terestre, de la sateliți etc – cu modelarea computerizată. Cele două instrumente, de la Maine și Copernicus, sunt conceptual similare, dar diferă ca surse și metode, ducând la unele diferențe ale rezultatelor.

În general, experții preferă să se concentreze pe tendințele și schimbările climatice pe termen lung, eliminând variațiile simple legate de vreme. Mai mult, conceptul de temperatură medie globală este destul de abstractă și nu este, în mod necesar, utilă publicului.

„Nimeni nu trăiește la o medie globală a temperaturii”, a mai spus Hausfather.

În ciuda acestor limitări, valoarea măsurătorilor zilnice este folositoare pentru că  se pot identifica evenimentele extreme, cu impact major asupra climei.

„Aceste recorduri provizorii sunt încă o dovadă a modificării tiparelor climei globale, din cauza schimbărilor climatice și a evoluției fenomenului El Nino”, a spus și Omar Baddour, șeful monitorizării climei în cadrul Organizației Meteorologice Mondiale.