Legătura fascinantă dintre părul creț și dezvoltarea creierului: ce au descoperit oamenii de știință

Cercetătorii au prezentat recent un studiu în care susțin că buclele de păr ar poate fi motivul pentru care oamenii au creiere mai mari sau mai mici.

Potrivit noilor cercetări, obținute din studierea unui manechin într-un tunel cu vânt controlat climatic, buclele de pe cap ar fi putut oferi inițial un avantaj evolutiv în dezvoltarea creierului uman.

Ce au scos la iveală cercetările

Tina Lasisi, cercetător postdoctoral în antropologie biologică la Universitatea de Stat din Pennsylvania, explică: „creierul este un organ mare și extrem de sensibil la căldură, care generează, de asemenea, o cantitate semnificativă de căldură”.

Astfel, cercetătoarea sugerează că acest aspect ar putea fi important într-un context evolutiv, mai ales într-o perioadă în care dimensiunea creierului speciei umane este în creștere”.

Ce poți face de Crăciun în București. Evenimente și activități în perioada 24-26 decembrie 2024

Secretul pentru cea mai bună maioneză pentru salata de boeuf. Se face cu ouă întregi, în mai puțin de 1 minut și iese pufoasă

Studiile au demonstrat că părul ondulat oferă o protecție mai bună împotriva radiațiilor solare și nu se lipește de piele când este ud. Aceasta reprezintă un avantaj semnificativ la temperaturi ridicate care determină transpirația.

Au fost utilizate trei peruci confecționate din păr uman negru provenit din China: una cu păr drept, una moderat ondulată și una foarte ondulată (creață).

Detaliile le-au permis cercetătorilor să observe cum diferite texturi ale părului au influențat câștigul și pierderea căldurii de pe scalp. De asemenea, au fost calculate pierderile de căldură la diferite viteze ale vântului, după ce perucile au fost umezite pentru a simula transpirația.

Rezultatele au arătat că toate tipurile de păr oferă o anumită protecție împotriva soarelui, dar părul creț oferă cea mai bună protecție și minimizează transpirația.

Este posibil ca părul creț să fi jucat un rol în înlocuirea speciilor de hominizi precum neandertalienii și denisovanii de către Homo sapiens acum aproximativ 40.000 de ani.

„Părul scalpului este un posibil mecanism pasiv care ne scutește de costul fiziologic al transpirației”, a declarat aceasta.

„Transpirația nu este gratuită, pierzi apă și electroliți. Iar pentru strămoșii noștri hominizi, acest lucru ar fi putut fi important”, a mai spus ea.