30 iun. 2023 | 18:05

Orașul din România binecuvântat de natură, dar uitat de autorități. Românii „fug mâncând pământul” și e trist

ACTUALITATE
Orașul din România binecuvântat de natură, dar uitat de autorități. Românii „fug mâncând pământul” și e trist

În România, există foarte multe orașe care ar fi putut să fie frumoase, turistice poate, însă n-a fost să fie.

Este și cazul orașului Galați, situat în sudul Moldovei, care ar fi putut să-și valorifice comorile naturale mult mai eficient decât o face, în prezent.

Evident, există orașe care stau mult mai rău, în țara noastră, însă luând în calcul dimensiunea Galațiului, în raport cu alte exemple, se conturează un peisaj destul de trist pentru locuitori.

Plimbările pe Dunăre, un vis frumos pentru gălățeni

Spre exemplu, în momentul de față, nu există absolut niciun serviciu de agrement care să implice Dunărea, nu venit de la autorități, cel puțin. În timp ce Timișoara și-a valorificat intens apropierea de Bega, Galațiului îi lipsește, de ani buni, această inițiativă.

În prezent, dacă ești din Galați sau îl vizitezi și vrei să te plimbi pe Dunăre, poți face asta în trei moduri disticte: fie deții propria barcă, fie apelezi la un „privat” care să te plimbe și să-ți arate împrejurimile.

Într-o ultima instanță poți lua bacul care te va duce pe malul celălalt al Dunării, în județul Tulcea, dacă nu te deranjează prea mult să stai printre mașini, camioane, căruțe și navetiști, de vreme ce acest mijloc de transport fluvial nu este destinat neaparat agrementului, ci mai degrabă celor care „au treabă”.

Stil arhitectural incert

Cât privește patrimoniul gălățean, centrul vechi al orașului nu mai este chiar atât de vechi. Printre clădiri cu „ștaif” care, în anii cei de demult debordau de eleganță, poți găsi arhitectură cât se poate de modernă ce nu are vreo legătură cu specificul zonei.

Ce-i drept, în ultimii ani, orașul a trecut prin mai multe stadii de modernizare, însă gălățenii acuză adesea autoritățile că nu ar respecta o linie concretă din punct de vedere arhitectural, iar materialele folosite ar fi de proastă calitate.

O simplă plimbare prin acest oraș te va duce cu gândul la Frankenstein, Galați dând senzația că este construit din mai multe orașe, „cusute” între ele pentru a crea unul singur.

Locurile de muncă, din ce în ce mai puține

Evident, nu avem cum să nu amintim de depopularea masivă a acestui oraș. În ultimele decenii, Galațiului i-au lipsit investitorii, astfel că locurile de muncă bine plătite au fost puține spre deloc. În mod clar, acest lucru a dus la migrație, mulți tineri preferând orașe ca București sau chiar Cluj-Napoca, în detrimentul orașului de pe Dunăre.

https://playtech.ro/2023/orasele-din-romania-cu-cel-mai-curat-aer-surpriza-de-pe-primul-loc-al-clasamentului/

Foto: Complexul Muzeal de Științele Naturii Răsvan Angheluță – Galați

Ce poți vizita, totuși, în Galați

Întru echilibrarea situației, există și câteva obiective turistice pe care le poți vizita, dacă se întâmplă să vii aici. Faleza Dunării, spre exemplu, deși se află într-o stare degradată, oferă privitorului peisaje absolut senzaționale, mai ales dacă se întâmplă să te afli acolo la apus sau la răsărit (acesta se poate vedea de pe partea tulceană a Dunării).

Grădina Botanică din Galați este, la rândul său, un loc unde îți poți aduna gândurile în timp ce te bucuri de miile de specii rare de plante, dar și de câte o broscuță testoasă de la Grădina Japoneză, pe care o poți vizita în incintă.

Pe timp de vară, poți merge la aqua park, situat în imediata apropiere a Turnului de Televiziune, lângă malul Dunării.

Mai mult decât atât, recent a fost deschis inclusiv un parc de aventură, la ieșirea din oraș, în Pădurea Gârboavele.

În concluzie, Galați ar putea fi un oraș ofertant, însă pentru asta autoritățile locale și centrale ar trebui să-și dea mai mult interesul.

Poate una dintre cele mai frumoase filmări cu și despre Galați este aceasta (credit Marian Cepeha), unde orașul este prezentat într-un mod nostalgic, dar și pozitiv (pentru că mereu există și această latură):

Primul meu contact cu presa s-a întâmplă la vârsta de 11 ani, când ziarul călărășean Pământul mi-a oferit ocazia să public în rubrica destinată copiilor. Peste ani, ajungeam la Galați unde ... vezi toate articolele