EXCLUSIV De ce România și Bulgaria merg la pachet în cazul aderării la Schengen și nu separat. Ce trebuie să facă cele două state pentru a nu rata votul pozitiv anul acesta

România și Bulgaria ar putea adera la spațiul Schengen anul acesta în octombrie în timpul președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene. Bulgaria a fost lăudată pentru progresele pe care le-a făcut în justiție, dar și pentru noul guvern care a ales o cale proeuropeană. Surse oficiale de la Sofia au declarat că Olanda este deja încântată de progresele făcute, iar acum urmează întâlniri și cu autoritățile austriece. Un hop important în drumul aderării celor două țări este raportul Statului de Drept al Comisiei Europene care va fi publicat în iulie. Europarlamentarul Alin Mituța a explicat pentru Playtech.ro de ce România și Bulgaria trebuie să intre împreună pe ordinea de zi la Consiliul JAI și de ce este important ca cele două state să adere în același timp.

Discuții între România și Bulgaria

Cele două țări continuă împreună eforturile lor de aderare la spațiul Schengen, au declarat prim-miniștrii celor două țări, Nikolai Denkov, respectiv Marcel Ciolacu, în cadrul unei convorbiri telefonice care a avut loc vineri, Anunțul a fost făcut de Serviciul de presă al Consiliului de Miniștri de la Sofia.

Îmbunătățirea conectivității dintre cele două state reprezintă, de asemenea, o prioritate comună. Aceasta include construirea unui nou pod peste Dunăre, la Ruse-Giurgiu, dar și lansarea unei legături de feribot între cele două maluri ale fluviului, care să ușureze traficul până la construirea noii infrastructuri.

Bulgaria și România vor continua să coopereze strâns în ceea ce privește riscul de poluare a Mării Negre, din cauza agresiunii Rusiei în Ucraina. 

Zodiile care vor avea trei ani plini de noroc începând cu 2025. Trăiesc cea mai bună perioadă, belșug și prosperitate pe toate planurile

Ce să faci imediat după ce deschizi butoiul cu varză. Trucul ca să eviți apariția mucegaiului

„Am avut o conversație telefonică bună cu noul prim-ministru al Bulgariei, Nikolai Denkov. Am discutat despre cooperarea bilaterală dintre România și Bulgaria, necesitatea de a avea o voce mai puternică în UE, cooperarea la frontieră, relațiile economice și o strategie comună de aderare la Schengen”, a scris Marcel Ciolacu, vineri, pe pagina de Twitter a Guvernului României, după conversația cu premierul Denkov.

Reacția premierului Marcel Ciolacu pe Twitter

Bulgaria a făcut schimbări importante în ultimele luni și ar putea convinge Olanda

Bulgaria are șanse serioase, dacă exercită presiuni diplomatice și arată dorința de a continua reformele, de a obține aderarea la Schengen încă din octombrie anul acesta, cu frontierele aeriene, și perspectiva aderării cu drepturi depline cu frontierele terestre din ianuarie 2024, au declarat surse oficiale de la Sofia săptămâna trecută.

„Eu cred că avem șanse serioase anul acesta pentru că se aliniază lucrurile în sensul în care de exemplu, Bulgaria avea probleme cu faptul că nu avea un Guvern stabil și nu avansa pe partea asta de Justiție, ori acum nu mai este cazul.

Acum sunt semnale bune, au un Guvern care e pro-european și s-au angajat să facă reformele în Justiție”, a declarat europarlamentarul REPER Alin Mituța pentru Playtech.ro.

Alin Mituța, europarlamentar REPER

Când au loc următoarele reuniuni ale consiliului JAI

Consiliul Justiție și Afaceri Interne dezvoltă cooperarea și politicile comune privind diferite chestiuni transfrontaliere, cu scopul de a construi un spațiu de libertate, securitate și justiție la nivelul UE. Următoarele reuniuni sunt programate pentru 20 iulie, 28 septembrie, 19 octombrie și 4 decembrie.

• Cel mai probabil România și Bulgaria vor intra pe ordinea de zi la reuniunea din octombrie.

„Noi o să punem din nou presiune politică din Parlament cu o rezoluție pe care o avem pe agendă la următoarea sesiune plenară, nu e o rezoluție legislativă, în sensul că noi nu putem obliga statele să voteze într-un fel sau altul, dar este o formă de presiune politică, care sper să funcționeze și plus de asta avem și susținerea președinției spaniole care a spus foarte clar că susține aderarea României și Bulgariei.

 În acest caz mai e de văzut și ce Guvern va fi în Spania pentru că ei vor alegeri în curând, dar chiar și așa cred că președinția spaniolă  o să pună pe agendă în octombrie cel mai probabil subiectul aderării”, a mai adăugat Alin Mituța.

Momentul decisiv în iulie: Raportul pe Statul de Drept

Raportul privind statul de drept este rezultatul unei colaborări strânse cu statele membre și se bazează pe diverse surse. Toate statele membre au participat la proces, furnizând contribuții scrise și participând la vizitele efectuate în fiecare țară. 

• Comisia Europeană va publica luna viitoare „Rule of Law”, iar pentru România și Bulgaria este extrem de important ca raportul să fie unul pozitiv.

„Trebuie să vedem în iulie, mai este foarte puțin. Comisia va publica Rule of Law, raportul pe Statul de Drept, și dacă raportul acela va fi pozitiv și cred că va fi pozitiv, atunci Olanda nu ar mai trebui să aibă rezerve privind aderarea Bulgariei. 

Mai rămâne problema Austriei, însă și aici avansăm; pentru că de exemplu pe partea de refugiați, care era marea lor problemă, situația s-a schimbat, deoarece cererile de azil în Austria au scăzut foarte mult. Astfel, Austria nu ar mai avea argumente.

Totodată, am avansat la nivel European și cu partea de pact pentru migrație care era unul dintre lucrurile pe care le cerea Austria. Cu alte cuvinte nu e realist să sperăm că ar fi o soluție separată și nici nu cred că e util în momentul ăsta”, a mai punctat europarlamentarul REPER.

România și Bulgaria merg la pachet în Consiliul JAI. De ce nu trebuie decuplate

Relațiile diplomatice dintre România și Bulgaria au fost stabilite în 1879, la nivel de Birou al reprezentantului diplomatic. Ambele țări au aderat la NATO în 2004, tot împreună au intrat și în Uniunea Europeană în 2007. 

Cele două țări au legături strânse și din punct de vedere economic: România fiind al doilea partener comercial al Bulgariei în cadrul UE, după Germania.

„Sunt mai multe lucruri care se aliniază, iar acum este important ca România și Bulgaria să-și unească cumva eforturile, pentru că una fără cealaltă e greu să reușească. Noi avem și acea frontieră comună care ne leagă și nu putem adera separat la Schengen. 

Tehnic putem să fim separați pe ordinea de zi, politic este foarte puțin probabil. Ce ar trebui făcut e ca România sau Bulgaria, dacă ar fi separate, una dintre țări ar trebui să aibă frontiera securizată la standard de Schengen, ori în prezent nu există acest lucru.

Dacă intră doar una ar fi o investiție făcută degeaba  pentru că ar fi securizată până la momentul în care și cealaltă țară intră în Schengen și apoi nu mai e nevoie de tot echipamentul și sutele de milioane de euro pe care le-am investit.

Ideal ar fi acțiuni coordonate cu România pentru că suntem legați unii de alții și nu putem să promitem, lucruri separat pentru că votul în Consiliul JAI va fi unul comun”, a mai spus europarlamentarul REPER.

Hartă spațiul Schengen

De când încearcă România și Bulgaria să intre în Schengen

În ciuda faptului că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile necesare pentru aderarea cu drepturi depline, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere. 

Cele două state au intrat împreună pe ordinea de zi la Consiliul JAI din decembrie anul trecut: Bulgaria a primit un mare nu din partea Austriei și Olandei, iar România a fost refuzată de Austria.

Povestea aderării la spațiul de liberă circulație a început din 2011, atunci cele două state s-au izbit de opoziția unor state membre, ca cea din partea Germaniei, Finlandei și a Austriei.

La 16 septembrie 2011, Guvernul olandez a decis să blocheze aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, ministrul olandez al imigraţiei, Gerd Leers, explicând anterior în parlamentul de la Haga că statele nu vor putea păzi frontierele externe ale UE şi că la nevoie va utiliza chiar şi un drept de veto la Bruxelles privind extinderea spaţiului Schengen. 

România şi Bulgaria sperau ca la 22 septembrie să se hotărască aderarea lor, în două etape, după ce, în lunile anterioare, cele două state reuşiseră, cu ajutorul preşedinţiei poloneze a UE, să schimbe poziţia intransigentă a altor ţări ca Franţa şi Germania, care legau aderarea la Schengen de aceeaşi problemă a corupţiei.

La 21 septembrie 2011, şi Guvernul finlandez a anunţat că a decis să se alăture Olandei în opoziţia faţă de aderarea României şi Bulgariei în Schengen. 

Pentru Finlanda este importantă şi încrederea că nu există corupţie în controlul la graniţe, nu doar criteriile tehnice în ceea ce priveşte extinderea spaţiului Schengen – a declarat ministrul finlandez de interne, Päivi Räsänen, la 22 septembrie, la Bruxelles, după reuniunea Consiliului JAI .

Și în 2012 cele aderarea celor două țări a fost amânată. Nici anul 2013 nu a fost cu noroc, Germania şi Finlanda au revenit asupra poziţiei lor, în urma publicării raportului MCV la 31 ianuarie 2013. Astfel, la reuniunea Consiliului JAI, din 8 martie 2013, România spera cel mult la stabilirea unui calendar pentru rediscutarea aderării sale la spaţiul Schengen.

Hartă migrație sursă: Frontex

O nouă speranță a fost în 2015, când ministrul Afacerilor Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, a declarat că toate statele Uniunii Europene care au îndeplinit în proporţie de 100% cerinţele tehnice de aderare la Schengen şi au şi voinţă politică ar trebui să aibă posibilitatea de a accede în acest spaţiu. Acesta şi-a luat angajamentul de a discuta cu reprezentanţii Germaniei şi Franţei despre aderarea României şi Bulgariei, pentru care exista „un mic blocaj” ce dura de patru ani. Nici atunci situația nu s-a schimbat.

În cadrul vizitei la Bucureşti a preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, din august 2017, acesta a afirmat că România are tot dreptul să ceară integrarea în Spaţiul Schengen şi a salutat eforturile făcute de România în ceea ce priveşte combaterea terorismului.

An de an s-au făcut noi rapoarte și vizite, abia în anul 2022 lucrurile s-au mișcat cât de cât normal și nu cu încetinitorul.

Ce trebuie să facă acum România și Bulgaria pentru aderare

„Eu cred că lucrurile merg în direcția bună, însă acum nu e garantat că acum o să fie o decizie pozitivă, trebuie ca România și Bulgaria să își unească eforturile și să meargă să negocieze și cu Olanda și cu Austria, iar aici guvernele trebuie să facă ceva mai mult decât au făcut până acum. Decizia e 99% politică în sensul că deja au fost vizitele la frontieră care au fost făcute de Comisia Europeană, au fost pozitive, nu are sens să se mai facă alte vizite la frontieră pentru că s-au făcut de curând.

Ce trebuie făcut sunt demersuri politice, înseamnă că de la cel mai înalt nivel România și Bulgaria trebuie să meargă și să negocieze cu Austria, să facă eforturi diplomatice. 

În Bulgaria lucrurile arată bine pentru că este viceprim-ministru Maria Gabriel care este fostă comisară, au relație foarte bună cu Comisia Europeană și este clar că Guvernul merge în direcția bună”, a mai punctat Alin Mituța.

Poate afecta rotativa guvernamentală aderarea la Schengen?

„Noi avem un premier de la PSD care nu este bine văzut din cauza a ce a făcut acum câțiva ani. Acum trebuie să dovedim că intențiile sunt bune și că nu vor merge împotriva justiției, pentru că, dacă Doamne ferește, se trezește Guvernul să mai ia niște măsuri împotriva justiției atunci chiar ne putem lua adio.

Guvernul român trebuie să arate că e în continuare interesat față de lupta împotriva corupției. În cazul nostru trebuie reluat dialogul cu Austria de către noul guvern, probabil Austria și așteaptă  să vadă ce are de gând noul guvern român. Mingea este acum în terenul Guvernului Ciolacu”, a mai punctat europarlamentarul REPER.

Care sunt condițiile de aderare la spațiul Schengen?

Peste 1,25 miliarde de călătorii au loc anual în spațiul Schengen. Controalele interne la frontieră au fost abolite în această zonă, dar statele și-au păstrat dreptul de a reintroduce controale temporare în cazul unor amenințări serioase la adresa politicilor publice sau securității interne. 

1. țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
2. acestea trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen
3. țările trebuie să se conecteze și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS).