Numărul elevilor și studenților din România, în scădere față de cel de anul trecut. La cât a ajuns populația școlară
Numărul elevilor și studenților din sistemul național de educație din România din acest an școlar este mai mic față de cel de anul trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Populația școlară a crescut doar la nivel antepreşcolar şi preşcolar.
Câți elevi și studenți au fost înscriși în acest an
Conform datelor INS, populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost în acest an de 3.472.800 de elevi şi studenţi, în scădere cu 23.000, în comparație cu anul şcolar precedent.
Aproape o jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,3%), iar aproximativ o treime în cel liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,8%).
Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,2% au fost elevii şi studenţii de gen feminin şi 72,8% elevii şi studenţii care au studiat în mediul urban.
Creșteri la nivelul învățământului antepreşcolar şi preşcolar
În comparație cu anul școlar anterior, învăţământul antepreşcolar şi preşcolar sunt nivelurile ce au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare, cu 9,2 mii de copii.
La nivelul învăţământului postliceal au fost înscrişi 86,7 mii elevi. Acesta este nivelul educaţional cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,5%).
Învăţământul superior a înregistrat o scădere accentuată a numărului de studenţi înscrişi (-15,3 mii studenţi) în anul şcolar 2022-2023, urmat de învăţământul profesional (cu -8,7 mii elevi) şi de cel liceal (cu -2,5 mii elevi).
Datele INS mai arată că populația școlară a fost cuprinsă cu preponderenţă, în proporție de 94,4%, în unităţile şcolare publice. Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (48,7%).
Cele mai populare specializări din învățământul superior
În anul universitar 2022-2023 au fost înscrişi în învăţământul superior 538,7 mii de studenţi, dintre care 55,3% au fost studente. Cele mai populare specializări din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24,0% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,2% din totalul studenţilor).
INS a mai arătat că populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2022-2023 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (589,5 mii persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (527,2 mii persoane).
Cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,8%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat la nivel postliceal în regiunile Nord-Est (1,8%) şi Bucureşti-Ilfov (1,9%).
La nivelul învățământului superior, ponderea numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (32,3%).
În acest an școlar, respectiv universitar, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 14 elevi/studenţi la un cadru didactic. Personalul didactic a însumat 240,7 mii persoane.