De ce au românii impresia că sunt tot mai săraci, deși politicienii le arată că pe hârtie economia duduie

Nu de puține ori, în ultima perioadă, vedem statistici sau declarații ale unor lideri politici care se laudă cu anumite cifre legate de economie, ce ar trebui să ne bucure. Problema e că nu avem cum să simțim vreun sentiment de admirație, cât timp acele cifre nu se reflectă în nivelul de trai de zi cu zi.

Ultimele statistici arată că România a reușit să depășească pericolul unei recesiuni, într-o perioadă tulbure la nivel internațional, dar și să lupte eficient cu inflația, care a început să scadă.

De ce simțim că sărăcim, deși politicienii ne spun că România merge în direcția bună

În cifre, șomajul arată și el că este sub control, iar creșterea economică ne situează bine în ierarhia Uniunii Europene.

Unde e problema?

Primul mesaj al lui Călin Georgescu pentru români, după ce a câștigat alegerile prezidențiale parțiale: ”De aici a început totul, aici continuăm!”

Cum a ironizat-o Mircea Badea pe Dana Budeanu, după eșecul lui Ciolacu de la alegerile prezidențiale

Ei bine, pe românul de rând nu-l consolează cu nimic aceste date statistice, cât timp el în viața de zi cu zi nu vede nicio îmbunătățire, cât timp nu simte că acele rapoarte economice îi aduc un plus valoare la nivelul de trai.

Mai nou, cele mai recente date ne spun că România a ajuns Portugalia și Ungaria la PIB-ul pe locuitor.

„Pe termen lung, PIB-ul pe cap de locuitor poate avea un trend de creștere doar dacă acesta este acompaniat de creșterea productivității muncii. Datele Eurostat analizate de echipa noastră arată că România a avut cea mai mare rată de creștere a acestui indicator în ultimii 20 de ani dintre toate țările membre UE din regiunea est-europeană”, a explicat Szász Levente, citat de Adevărul.

„Creșterea nivelului mediu de trai este doar o valoare medie, în realitate însă această creștere s-a manifestat diferit în diferite regiuni ale țării, în diferitele sectoare ale economiei sau în rândul diferitelor categorii sociale ale populației. Iar aceste discrepanțe conduc la tensiuni sociale care pot distorsiona percepția noastră privind avansul economic general al țării din ultimele decenii”, arată echipa RoEM.