Povestea adevărată din spatele filmului Men in Black: cine sunt „bărbații în negru”

Spre deosebire de omologii lor de la Hollywood, Men in Black (bărbații în negru) din viața reală sunt figuri misterioase care amenință oamenii care au trăit experiențe paranormale.

În 1997, Men in Black făcea vâlvă în cinematografe. O comedie științifico-fantastică bazată pe o serie de benzi desenate Marvel, cu Will Smith și Tommy Lee Jones în rolurile principale, filmul spunând povestea unui ofițer NYPD care, fără să vrea, urmărește un extraterestru deghizat și este recrutat pentru a se alătura unei organizații secrete, pe numele Men in Black, cu scopul de a ține publicul în beznă, în ceea ce îi privește extratereștrii de pe Pământ.

Filmul a fost un mare succes, dar imediat după, oamenii și-au continuat viețile fără să se gândească mai adânc la acest aspect.

Dar pentru un grup select de teoreticieni ai conspirației și ufologi, Men in Black au fost mai mult decât o născocire de la Hollywood. De fapt, poveștile despre bărbații în negru circulau cu o jumătate de secol înainte de lansarea filmului.

Ce să faci imediat după ce deschizi butoiul cu varză. Trucul ca să eviți apariția mucegaiului

Semnul de circulație pe care puțini șoferi români îl cunosc, dar nu trebuie ignorat când îți apare în drum

Se spune că „adevărații” Bărbați în Negru sunt niște figuri secrete, îmbrăcate în costume închise la culoare, care vizitează martorii unor fenomene ciudate, paranormale.

Merg în grupuri de doi sau trei și amenință martorii pentru a se asigura că rămân tăcuți despre ceea ce au văzut. Unii au susținut că bărbații sunt agenți guvernamentali, dar alții cred că, de fapt, ar putea fi extratereștri deghizați.

Men in Black, dincolo de film. Incidentul de pe Insula Maury

În 1956, Gray Barker a lansat cartea They Knew Too Much About Flying Saucers, în care a compilat o serie de relatări de la oameni care pretindeau că au avut întâlniri cu extratereștri înainte de a fi vizitați de bărbați în costume închise la culoare.

În cartea lui Barker, prima mențiune despre Bărbații în negru datează din ziua de 27 iunie 1947, zi în care un bărbat pe nume Harold Dahl a devenit faimos în cazul cunoscut sub numele de Incidentul OZN din Insula Maury.

Dahl se afla într-o misiune de conservare, adunând bușteni împreună cu fiul său Charles, lângă țărmul estic al insulei Maury, Washington, în Puget Sound.

În timp ce lucra, a susținut Dahl, a văzut șase obiecte în formă de gogoașă plutind în aer, la aproximativ o jumătate de kilometru deasupra bărcii sale. Înainte de a putea înțelege ceea ce vedea, unul dintre obiecte a căzut din cer, peste un baraj.

Unele resturi l-au lovit pe Charles, iar Dahl a făcut câteva fotografii cu obiectele zburătoare. Când s-au întors pe uscat, Dahl i-a arătat fotografiile supraveghetorului său, Fred Crisman, care nu l-a crezut inițial, dar când a mers să investigheze locul, ar fi văzut unul dintre obiectele zburătoare ciudate plutind chiar în fața lui.

A doua zi dimineață, Dahl a susținut că a fost vizitat de un bărbat într-un costum negru. Înainte de a pleca, bărbatul l-a avertizat pe Dahl că i se vor întâmpla lucruri rele dacă va vorbi vreodată despre incident.

Deși, mai târziu, atât Dahl, cât și Crisman au spus că incidentul a fost o farsă, cei îndrăgostiți de teoria conspirației au fost de neoprit.

Cazul lui Albert Bender, în atenția lui Gray Barker

În 1952, Albert Bender a creat o organizație cunoscută sub numele de International Flying Saucer Bureau, un proiect de scurtă durată, făcut cunoscut de revista Space Review.

Într-o ediție din 1953 a Space Review, Bender a susținut că a fost vizitat de „trei bărbați care purtau costume închise la culoare”, potrivit Live Science. Acești bărbați, a declarat el, i-au spus să înceteze să mai publice informații despre OZN-uri.

În același an, Space Review a încetat să mai publice, într-adevăr, iar International Flying Saucer Bureau a încetat să mai existe. Mulți au presupus că Bender plănuise asta oricum.

Totuși, povestea lui Bender i-a atras atenția lui Gray Barker, aceasta devenind încă un episod din They Knew Too Much About Flying Saucers.

În cartea sa, Barker a povestit experiența lui Bender, descriind bărbații în negru drept „Trei bărbați în costume negre, cu expresii amenințătoare pe fețe. Trei bărbați care se îndreaptă spre tine și îți cer anumite lucruri. Trei bărbați care știu că știi ce sunt cu adevărat farfuriile zburătoare!”

Cei care credeau în conspirațiile OZN s-au declarat convinși că Men in Black au legătură cu extratereștrii.

Ideea de Men in Black a intrat, de asemenea, inclusiv în atenția renumitului psihanalist Carl Jung, la un moment dat.

Deși Jung nu s-a declarat niciodată pentru sau împotriva existenței OZN-urilor, a remarcat: „Timpul nostru este caracterizat de fragmentare, confuzie și perplexitate. În astfel de momente, ochii oamenilor se îndreaptă către cer pentru ajutor și semne care apar de sus”.

De fapt, în enciclopedia OZN-uri și cultură populară, folcloristul James Lewis a scris despre Barker: „Barker se considera un animator și folclorist mai degrabă decât un reporter real și era un scriitor talentat, cu un simț al umorului blând și subestimat”.

Pe măsură ce a trecut timpul, mitologia OZN-urilor a continuat să evolueze, din ce în ce mai mulți oameni au început să  susțină că au văzut extratereștri sau obiecte misterioase pe cer, iar multe dintre aceste incidente au devenit centrul fascinației, în sine.

Poveștile cu OZN-uri au evoluat inclusiv din punct de vedere cultural, deoarece multele filme, emisiuni de televiziune, romane, benzi desenate și, în cele din urmă, jocurile video au dus OZN-urile și viața extraterestră pe cele mai înalte culmi ale entertainmentului.

În 1962, Bender și-a lansat propria carte centrată pe ideea de Men in Black, Flying Saucers și Three Men, iar cuvintele sale au pictat o imagine și mai sinistră a bărbaților în negru.

„Pluteau la jumătate de metru de podea. Arătau ca niște duhovnici, dar purtau pălării asemănătoare stilului Homburg. Fețele nu le erau clar vizibile, pentru că pălăriile le ascundeau și umbreau parțial. Ochii celor trei siluete s-au luminat brusc ca niște becuri de lanternă. Păreau să-mi ardă chiar în suflet, iar durerile de deasupra ochilor deveneau aproape insuportabile.”

Ca multe alte amănunte din cărțile cu OZN-uri, bărbații în negru s-au schimbat de-a lungul timpului. Acum, nu mai sunt pur și simplu agenți guvernamentali care te avertizează, ci entități misterioase cu aspect uman, dar inumane cumva.