Harta României s-ar putea schimba. Am putea rămâne cu 15 județe. Au trecut 55 de ani de la ultima reorganizare administrativ-teritorială

Harta României s-ar putea schimba complet, din punct de vedere administrativ, numărul județelor s-ar reduce semnificativ, iar zeci de orașe ar ajunge comune. Acestea sunt doar câteva dintre măsurile propuse de Camera de Comerț a României. Aceste schimbări ar putea aduce economii la bugetul de stat și ar putea ajuta la dezvoltarea infrastructurii și la atragerea fondurilor europene.

Conform legislației în vigoare și conform Constituției României, statul român este împărțit în 41 de județe, conduse de Consiliile Locale și Prefecturile celor 41 de județe. Acest lucru s-ar putea schimba în viitor.

Camera de Comerţ şi Industrii a României a venit cu un proiect prin care harta administrativ-teritorială a României s-ar putea schimba complet.

Numărul județelor se reduce la jumătate

Din cele 42 de județe numărul acestora s-a putea ajunge la 15 pentru o mai bună organizare și atragere de fonduri europene pentru dezvoltare. 

De ce e bine să stropești hortensiile cu apă și oțet. Secretul grădinarilor iscusiți pentru flori superbe

Unde trebuie așezat patul în dormitor, de fapt. Mulți fac greșeala asta, fără să-și dea seama că nu este poziția corectă de dormit

„În acest context, CCIR reiterează nevoia urgentă de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. Totodată, toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă”, se arată în comunicat transmis azi de CCIR.

Zeci de județe ar trebui să redevină comune

România are aproape 80 de localități prea mici pentru actuala clasificare, potrivit datelor publicate în urma recensământului. Aproape 40 de orașe au sub 5.000 de locuitori și aproape 40 de municipii au sub 25.000, arată rezultatele.

În țară sunt chiar și orașe care nu au nici măcar 2.000 de locuitori, cum este cazul localităților Nucet, județul Bihor și Băile Tușnad, județul Harghita. Între cele mai cunoscute orașe prea mici, care nu mai pot fi încadrate la această categorie, se mai numără Azuga, Slănic Moldova, Cavnic, Băile Herculane, Sulina, Făurei și altele. 

De asemenea, există municipii care nu au nici măcar 10.000 de locuitori. Este cazul Orșovei și Beiușului, dar nici Vatra Dornei, Urziceni, Calafat sau Adjud nu ar mai putea fi municipii, potrivit criteriului populației. 

De exemplu, o comună din România are numai 88 de locuitori, iar noile statistici readuc în discuție avertismentele ONU privind scăderea dramatică a populației în România în următorii ani.

Cristian Ghinea, fostul ministru USR al Fondurilor Europene, spunea că PSD și UDMR s-au opus reformei teritoriale.

Brașov și Alba ar putea  deveni capitale în Regiunea Centru decât Sibiul

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat la începutul lunii aprilie în emisiunea Proiect de Ţară: România de la Prima News TV, că în privinţa regionalizării, acest lucru trebuie făcut într-o perioadă de acalmie, iar cel mai apropiat este anul 2025.

„Nu numai pentru că anul viitor avem patru alegeri, dar contextul geopolitic, războiul de lângă noi, eu cred că un asemenea subiect trebuie dezbătut. Nu spun că nu avem linişte în ţară, dar acest subiect, sau reorganizarea administrativ- teritorială, că sunt oarecum legate, aduce anumite frământări în societate, ca să nu spun altceva. Fiecare îşi urmăreşte, are argumente pentru a fi centru de comună, oraş, absoarbe altă comună. Cât de cât sunt documentat şi în 1968 au fost convulsii, deşi era alt regim. Acest lucru trebuie făcut într-o perioadă de acalmie”, a punctat ministrul.

Cum s-ar schimba harta României

Emil Boc, președintele Asociației Municipiilor, a relansat la finalul anului trecut și la începutul acestui an dezbaterea despre reforma de regionalizare a României. Acesta a făcut două propuneri legate de reforma administrativă și regionalizarea României.

Primarul Clujului susține comasarea unor județe care să aibă împreună cel puțin 800.000 de locuitori într-unul mai mare și desființarea comunelor cu mai puțin de 5.000 de locuitori.

Bucureştiul s-ar uni cu Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman, Arad cu Timiş şi Caraş-Severin, Clujul s-ar uni cu Bistriţa, Sălaj şi Maramureş.

Din punct de vedere al instituţiilor administrative asta ar presupune stabilirea unei reşedinţe de judeţ care va reuni toate instituţiile mari, adică deconcentratele.

Care sunt beneficiile unei reformei administrativ-teritoriale

Specialiștii din mediul de afaceri spun că beneficiile unei astfel de reforme sunt numeroase, printre care: o mai bună colectare, o descentralizare a puterii și reducerea inegalităților între diferite județe ale României.

Și fostul președinte Traian Băsescu spunea că „cele 41 de județe trebuie desființate”

„Avem 41 de inspectorate de Poliție în loc sa avem 7 sau 8, 41 de Direcții Sanitare, 41 de Direcții Agricole, 41 de Direcției de Finanțe publice, bine încărcate. Sutele de birocrați de la nivel județean le fac viața amară populației și primarilor”, spunea Traian Băsescu în 2011 într-o conferință de presă. 

Fostul președinte al României spunea atunci că nu se poate privi la o dezvoltare rațională a României cu unități administrative atât de mici.

„Mai este și corupția de la nivelul județelor – s-au creat niște familii puternice veșnice – se schimbă, se rotesc, clienții rămân aceiași. În raportul care va apărea zilele următoare vom vedea ce s-a întâmplat cu banii europeni la nivel județean”, mai spunea șeful statului în urma cu 12 ani.

Reorganizarea teritorială a mai fost pusă pe tapet și de PSD și PNL de mai multe ori, însă până acum discuțiile s-au împotmolit.

Specialiștii spun că au unitățile administrativ-teritoriale care au mai puțin de 5.000 de locuitori nu sunt sustenabile și eficiente, deoarece se confruntă cu dificultăți logistice și pentru că nu au capacitatea necesară de a asigura standarde de bunăstare ridicată.

55 de ani de la ultima reorganizarea administrativ-teritorială a României

Pe 16 februarie 1968 Marea Adunare Naţională a adoptat Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, rămasă în vigoare, cu anumite modificări, până astăzi. Din punct de vedere juridic, acţiunea din 1968 poate fi catalogată drept „reorganizare administrativ-teritorială”, ceea ce presupune în esenţă „modificarea număruluinivelurilor de organizare a unităţilor administrativ-teritoriale şi a raporturilor juridice dintre acestea, inclusiv cu statul”.

Soluţia adoptată a fost aceea a judeţelor mari, care să asigure o întindere raţională pentru nevoile de dezvoltare a colectivităţilor locale. S-a evitat crearea de judeţe mici, cu resurse insuficiente

Potrivit legii teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unităţi administrativ teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna. 

Precedenta reorganizare data din 1950, cu modificări în 1956, având ca sursă de inspiraţie modelul sovietic, notează Viorel Stănică, în cartea sa „Politici administrativ-teritoriale în România modernă şi contemporană”.

Inițial, în perioada 1918-1925, ţara era organizată pe 76 de judeţe. Situaţia acestora, repartizate pe provinciile istorice, era următoarea: 

• Basarabia (cu 9 judeţe, având o suprafaţă de 44.422 km2) 
• Banatul ( 2 judeţe, având o suprafaţă de 17.980 km2) 
• Crişana (cu 3 judeţe, având o suprafaţă de 17.096 km2) 
• Dobrogea (cu 4 judeţe, având o suprafaţă de 23.262 km2) 
• Maramureşul (cu 2 judeţe, având o suprafaţă de 8.592 km2)
• Moldova (cu 13 judeţe, având o suprafaţă de 38.058 km2) 
• Muntenia (cu 12 judeţe, având o suprafaţă de 52.505 km2)
•  Oltenia (cu 5 judeţe, având o suprafaţă de 24.078 km2 )

Ulterior s-a ajuns la 71 de județe, 498 de plăşi 8.879 de comune dintre care 71 urbane reşedinţe de judeţ.

Cum era organizată România în 1918

• Transilvania era împărţită în 25 de comitate şi comune (mici, mari şi oraşe cu consiliu) împărţite în cercuri administrative

• Bucovina era organizată în 11 căpitănii fără personalitate juridică conduse de căpitanii districtuali

• În Basarabia, diviziunile administrative erau gubernia (provincia), uezdi (judeţul) şi volostea (comuna). Cele 8 judeţe ale Basarabiei erau divizate în ocoale (plase) care grupau mai multe comune.
• Vechiul Regat al României era divizat în 37 judeţe (33 după Legea privind înfiinţarea Consiliilor Judeţene din 2/14 aprilie 1864