Securitatea lui Klaus Iohannis, în pericol. Cum ar fi fost sfidat SPP-ul
Securitatea președintelui României, Klaus Iohannis, ar fi fost pusă în pericol de un constructor care ar fi sfidat Serviciul de Pază și Protecție (SPP). Administrația Prezidențială l-a dat în judecată.
Cum ar fi fost pusă în pericol securitatea lui Klaus Iohannis
Constructorul ar fi început să ridice un bloc de șase etaje în apropiere de Palatul Cotroceni fără să fi consultat în prealabil Administrația Prezidențială sau Serviciul de Pază și Protecție. Patrolul companiei de construcții, Marian Predescu, ar fi obținut, totuși, un aviz de la primărie.
În decembrie 2021, SPP a depus o sesizare la Inspectoratul de Stat în Construcții vizând autorizația de construire eliberată cu opt luni mai devreme de Primăria Sectorului 6 pentru firma Urban Imob Invest SRL.
Prefectura Capitalei a cerut anularea autorizației de construire eliberată de primărie, după un control din 2022 al Inspectoratului în Construcții. SPP, STS și Președinția s-au raliat la acest demers.
Constructorul a fost acuzat că a ridicat un bloc prea înalt, ce ar permite locatarilor de la etajele superioare să vadă sau să fotografieze oaspeții președintelui Klaus Iohannis, ceea ce ar reprezenta un atentat la siguranța națională.
Tribunalul București, decizie în favoarea constructorului
Tribunalul București a respins acțiunea, atât pe fond cât și ca tardivă, în octombrie 2022. Însă, procesul este în faza de apel.
Proiectul constructorului prevede ridicarea unui bloc cu 35 de apartamente cu o suprafață utilă de 52 de metri pătrați, fiecare. Prețul unui astfel de apartament ajunge, potrivit site-urilor de profil, la 122.000 de euro, plus TVA.
Patronul companiei care a ridicat blocul, un partener de afaceri al său, Nicolae Valentin Iancu, precum și membri ai familiei lui Predescu sunt sau au fost asociați în firme având ca obiect de activitate masajul erotic.
Klaus Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), marți, 11 aprilie 2023, la Palatul Cotroceni. Membrii Consiliului au decis că România va continua să sprijine Republica Moldova, care „este cea mai expusă agresiunilor și presiunilor ruse”, după Ucraina.
În plus, România își menține susținerea pentru Ucraina și va continua să acționeze pentru „consolidarea pe termen lung” a flancului estic al NATO.