Cine propune drept de vot la 16 ani, în România. Ce ţări europene au luat deja decizia și care sunt avantajele

Președinta interimară a Senatului, Alina Gorghiu, propune ca vârsta minimă pentru exercitarea dreptului de vot în România să fie redusă de la 18 la 16 ani. Declarația sa a fost făcută la CCR, în timpul ceremoniei Centenarului Constituției.

Alina Gorghiu pledează pentru dreptul de vot la 16 ani

Alina Gorghiu (PNL) a afirmat, luni, 27 martie, că următoarea revizuire a Constituţiei României poate fi momentul potrivit pentru a avea o lege fundamentală armonizată cu interesele societăţii, care să ţină pasul cu vremurile, adăugând că simpla enunţare a egalităţii de şanse s-a dovedit „insuficientă” pentru acces egal între femei şi bărbaţi la funcţii elective şi responsabilităţi profesionale şi sociale.

„Va exista în viitor o revizuire a constituției actuale. Aici putem adăuga și reducerea vârstei de vot la 16 ani. Nu avem voie în România secolului XXI să nu implicăm tinerii în viața cetății, suntem în era digitalizării, pentru a stabili echilibrul dintre generații. Alte ţări europene sunt angajate deja pe acest drum. Belgia a scăzut vârsta de vot la 16 ani”, a pledat Alina Gorghiu. Oficialul liberal a adăugat că, acum un secol, după desăvârşirea unităţii naţionale, pasul firesc era adoptarea unei noi Constituţii.

Argumente în favoarea măsurii

Discuția pe acest subiect a fost lansată încă din 2009, de către politologul Cristian Preda, pe atunci europarlamentar PDL: „Există trei argumente. Unul ține de o logică istorică. Odată cu trecerea timpului, democratizarea societăților a coborât această vârstă minimă. Dacă în secolului XIX, la noi se vota prima dată de la 25 de ani, vârsta a fost coborâtă la 21, apoi la 20 de ani și, în fine, la 18 ani (…).  În al doilea rând, există țări în UE unde această reglementare este deja un fapt. În Austria se votează de la 16 ani, iar în Germania pentru alegerile locale. Într-un număr important de țări europene această problemă este dezbătută și convingerea mea este că țările europene vor coborî prin contaminare vârsta de vot la 16 ani. Nu cred că România poate ieși din acest cerc al comunităților politice europene. În fine, am un argument care ține de relația dintre muncă și identitatea politică. La noi, legea prevede ca orice persoană poate munci de la 16 ani. Este oare firesc ca atunci când poți munci să nu poți vota?”.

Situația în Europa

În Europa, doar Austria și Grecia le permit adolescenților de 17 ani să voteze și la alegerile naționale. Mai trebuie precizat că statele în care tinerii pot vota de la vârsta de 18 ani sunt Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Danemarca, Estonia, Spania, Finlanda, Franța, Croația, Ungaria, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Suedia, Slovenia, Slovacia, Regatul Unit, reprezentând 25 de țări, potrivit Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA).

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În schimb, Austria, Malta și Belgia acordă dreptul minorilor de 16 și 17 ani să voteze la alegerile pentru Parlamentul European. Consiliul Europei a promovat reducerea vârstei de vot la 16 ani, cel puțin pentru scrutinul local și regional.

4 avantaje pentru modificarea legislației electorale

În opinia organizației americane Vote16USA, există o serie de avantaje datorită modificării vârstei minime de vot:

• pe termen lung, va conduce la creșterea prezenței la vot, existând studii care arată că alegătorii care merg constant la urne au votat imediat după ce au căpătat acest drept;
• mai multe cercetări au arătat că, la vârsta de 16 ani, persoanele au deja formate mecanismele psihologice prin care pot lua decizii raționale, la rece;
• adolescenții sunt la fel de afectați de deciziile politice, deoarece pot să muncească, având un program normal de lucru, și plătesc taxe pentru veniturile obținute;
• educația civică va deveni solidă, fiindcă adolescenții vor avea ocazia contactului direct cu realitățile electorale prezentate doar teoretic în școli.