România, condamnată la CEDO pentru un caz de hărțuire sexuală. Ce despăgubiri primește victima care și-a dat de gol șeful

O angajată la o firmă de curățenie în Gara Timișoara l-a acuzat pe șeful ei că a hărțuit-o sexual timp de doi ani. În apărarea sa, bărbatul a susținut că o pipăia „doar pe sâni” și că, de fapt, femeia era cea care îl provoca. Ulterior, angajata l-a dat în judecată, iar procesul a ajuns până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

CEDO a condamnat România pentru un caz de hărțuire sexuală

Astfel, CEDO a condamnat România pentru neprotejarea vieții private a femeii și a dispus plata de daune către angajată. Decizia Curții de la Strasbourg a fost publicată, vineri, în Monitorul Oficial.

Este vorba despre hotărârea C. împotriva țării noastre din 30 august 2022, prin care statul român a fost condamnat de CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) pentru neprotejarea vieții private a unei femei.

Avansuri constante din partea șefului

În urmă cu șase ani, reclamanta lucra la o firmă de curățenie și fusese repartizată la Gara Timișoara Est. Potrivit spuselor sale, timp de doi ani, șeful ei a hărțuit-o sexual, i-a propus să întrețină relații intime și a încercat să o dezbrace. Angajata a relatat că bărbatul făcea astfel de gesturi doar când erau singuri și că, atunci când ea a refuzat, el a început să o șicaneze și a acuzat-o că nu își face bine treaba la serviciu.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

„Deoarece ea a refuzat în mod constant [avansurile acestuia], C.P. a întreprins o serie de acțiuni destinate să-i creeze victimei disconfort la locul de muncă, terorizând-o. Acesta a încercat, în mod repetat, să o dezbrace [pe reclamantă] atunci când o găsea singură sau în locuri izolate; i-a descheiat nasturii la jachetă în mai multe ocazii și a rugat-o să stea liniștită, deoarece el îi va face ceva frumos. Acesta a fost foarte insistent și, cu timpul, a devenit tot mai agresiv… atunci când [reclamanta] i-a refuzat [avansurile] – și aceasta l-a refuzat mereu.

Pentru a nu-și periclita locul de muncă, [reclamanta] l-a evitat pe făptuitor, dar acesta din urmă o urmărea atunci când era singură sau în locuri în care putea săvârși faptele prejudiciabile. Acesta și-a schimbat, de asemenea, comportamentul atunci când reclamanta a opus rezistență, refuzând să îi ofere produsele de curățenie de care avea nevoie pentru munca sa, apoi acuzând-o că nu își îndeplinește corespunzător atribuțiile de serviciu.

Acesta a susținut, totodată, în mai multe ocazii, că o va lua în șuturi și a subliniat întotdeauna poziția sa de șef în comparație cu poziția acesteia de simplă femeie de serviciu, iar comportamentul său degradant și jignitor față de [reclamantă] era notoriu”, arată decizia CEDO.

Cum se apără bărbatul

Femeia le-a mărturisit managerilor firmei calvarul prin care trecea, după care a depus plângere la Parchet. Într-un final, angajata și-a dat demisia. Procurorii au audiat mai mulți oameni, aceștia afirmând că nu au văzut personal că reclamanta era agresată, dar au susținut că ea le-a dat să asculte înregistrări unde apăreau propunerile șefului de gară.

În replică, directorul a spus că femeia era cea care îl provoca și venea în biroul său îmbrăcată „sexy” și că a pipăit-o de câteva ori pe sâni „cu acordul ei”.

„Declarațiile acestuia referitoare la interacțiunile sale cu reclamanta au fost consemnate după cum urmează:… uneori, când [reclamanta] venea la mine în birou, o pipăiam, cu consimțământul ei, pe sâni, dar niciodată în zona genitală. De fiecare dată când am pipăit-o pe sâni, a consimțit și nu s-a opus; aceasta râdea și venea la lucru îmbrăcată sexy, și anume fără sutien și ciorapi. În ianuarie 2017, [reclamanta] mi-a spus că ne-a înregistrat atunci când ne jucam, adică atunci când o pipăiam. Când am auzit acest lucru, am crezut că e o glumă, nu am luat-o în serios”, conform raportului CEDO.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a intervenit

Din nefericire pentru victimă, procurorul a închis cauza pe motiv că nu ar fi vorba de o faptă penală. Plângerea făcută la prim-procuror a fost respinsă, deoarece fapta nu fusese comisă cu vinovăție.

Dar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că „autoritățile nu au făcut nicio încercare să-și raporteze constatările la dreptul intern, în ciuda faptului că respectul pentru demnitate este un element important în legislația statului pârât. Mai mult, autoritățile nu au luat măsuri pentru a verifica dacă acțiunile bărbatului au avut consecințe psihologice asupra angajatei. Autoritățile ar fi putut dispune o evaluare psihologică a reclamantei, în scopul obținerii unei analize de specialitate a reacțiilor acesteia după întâlnirile cu C.P. și pentru a stabili existența unor eventuale consecințe psihologice ale pretinsei hărțuiri”.

Prin urmare, CEDO a condamnat România pentru încălcarea art. 8, care protejează viața privată. Reclamanta a solicitat 20.000 euro ca despăgubire pentru prejudiciul moral, însă judecătorii europeni au decis ca statul român să îi plătească victimei suma de 7.500 de euro.