Reconstrucția Ucrainei, cu banii Rusiei. Polonia cere UE să rezolve „cât mai curând posibil”
Polonia și statele baltice au solicitat UE să lucreze la confiscarea activelor înghețate ale statului rus pentru reconstrucția Ucrainei „cât mai curând posibil”, sporind astfel presiunea pentru a acționa în această chestiune dificilă din punct de vedere juridic.
În perioada premergătoare unui summit UE de două zile în care se va discuta despre invazia rusă, liderii Poloniei, Letoniei, Lituaniei și Estoniei au declarat că, „pentru a fi credibili în această chestiune față de Ucraina”, blocul trebuie să meargă dincolo de reiterarea angajamentelor anterioare și „să accelereze activitatea noastră în cadrul Consiliului chiar acum”.
Cvartetul de țări, aliații cei mai deschiși ai Ucrainei în UE, dorește ca guvernele occidentale să folosească rezervele înghețate ale băncii centrale rusești, în valoare de 300 de miliarde de euro, pentru a ajuta persoanele strămutate în interiorul Ucrainei și pentru a începe reconstrucția țării.
„Aceste active înghețate trebuie folosite cât mai curând posibil. Nu putem aștepta până când războiul se va încheia și se va semna un acord de pace”, au scris cei patru într-o scrisoare comună adresată liderilor UE Ursula von der Leyen și Charles Michel, precum și premierului Suediei, Ulf Kristersson. Suedia deține în prezent președinția rotativă și este responsabilă de elaborarea ordinii de zi pentru Consiliul de Miniștri al UE.
Active înghețate în valoare de 300 de miliarde de euro
În noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a sugerat crearea unei structuri care să gestioneze activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, în valoare de 300 de miliarde de euro, și banii oligarhilor ruși, în valoare de 19 miliarde de euro, care fac obiectul sancțiunilor UE. Oficialii au declarat că numai veniturile ar putea merge către Ucraina, pe fondul incertitudinii privind legalitatea confiscării fondurilor.
Polonia și statele baltice merg mai departe, susținând că „toate activele ar trebui să fie folosite pentru a acoperi costurile agresiunii rusești împotriva Ucrainei”.
Cu toate acestea, mulți juriști au susținut că o eventuală confiscare a activelor rusești ar fi ilegală în conformitate cu dreptul internațional, subminând ordinea bazată pe reguli.
Alți critici au descris ideea ca fiind „seducătoare”, dar și „inutilă și nechibzuită”. Într-un articol pentru grupul de reflecție Bruegel, cu sediul la Bruxelles, Nicolas Véron și Joshua Kirschenbaum au scris în luna mai a anului trecut: „Rezervele Băncii Rusiei sunt bani publici și, prin urmare, sunt cu totul diferite de activele înghețate ale rușilor sancționați, deși uneori sunt confundate cu acestea”. Fondurile Băncii Rusiei dobândite de statul rus „în principiu în numele poporului rus, nu pot fi în general presupuse ca fiind ilegitime”, au scris aceștia.
Nu se știe dacă ideea va fi abordată la summitul UE de joi, la care va participa președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în ceea ce ar fi prima sa vizită la Bruxelles de la invazia Rusiei.
Călătoria lui Zelenski la Bruxelles a fost subiectul unor recriminări interne ale UE după ce au fost divulgate detalii, care au pus întrebări legate de securitate.
Liderul ucrainean a vizitat miercuri Londra, unde s-a întâlnit cu regele Carol al III-lea și s-a adresat parlamentarilor în parlament. Această vizită surpriză – care nu a făcut obiectul unor scurgeri de informații în prealabil – va crește așteptările ca el să meargă joi la Bruxelles. O notă de ordine de zi nepublicată arată că Parlamentul European a decis marți să organizeze o sesiune plenară de ultimă oră joi, sugerând că Zelenski s-ar putea adresa deputaților europeni.