Cât de greu îți găsești de lucru peste 45 de ani: discriminarea angajaților din România pe bază de vârstă, la ordinea zilei
În România, nimic nu este o piedică mai mare în a-ți găsi de lucru decât vârsta. Cu cât îmbătrânești și nici măcar nu trebuie să o faci foarte mult, cu atât ești sabotat mai tare în procesul de recrutare.
Trei din cinci candidați care și-au căutat de lucru în România și au ajuns până la interviul de angajare, s-au simțit într-un final discriminați, în momentul în care au trecut peste vârsta de 45 de ani. Aceasta este concluzia unui sondaj realizat de BestJobs. Până la interviu, mai sunt multe piedici, iar 80% dintre candidaţii de peste 45 de ani simt că există o reticenţă a recrutorilor privind persoanele mai în vârstă, iar 60% susţin că au participat la cel puţin un interviu de angajare la care au fost discriminaţi din cauza vârstei. De cealaltă parte, unul din trei recrutori recunoaşte că a refuzat cel puţin o dată un candidat din cauza vârstei sale.
Majorarea vârstei de pensionare, o lovitură încă de la 45 de ani
Până în 2035, se dorește majorarea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, în cazul femeilor, pentru a o egala cu cea a bărbaților. Acest efort legislativ a fost inițiat pentru că, la momentul de față, pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă 39,5% dintre cei peste 10,8 milioane de români inactivi economic, conform datelor desprinse din ultimul recensământ efectuat de INS.
Cu toate aceste, cei mai mulți oameni care își caută de lucru în România au peste 40 de ani. Conform datelor agregate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, aproape 63% dintre șomerii înregistrați pe meleaguri mioritice, în decembrie 2022, aveau peste 40 de ani.
Pe partea de recrutare, angajatorii au emoții mai ales în ceea ce privește experiența candidaților în interacțiunea cu tehnologia – 34%, în timp ce 14% sunt stresați în privința reticenței la schimbare a acestei categorii de angajați. Alți 14% își fac griji în legătură cu lipsa de deschidere la dobândirea de noi cunoștințe a ”vârstnicilor”, pe când tot 14% dintre recrutori se gândesc la posibilele probleme de sănătate ale acestor candidați.
“Deşi vârsta nu ar trebui să fie un criteriu important în procesul de recrutare, realitatea de pe piaţa muncii arată diferit, iar angajaţii de peste 45 de ani întâmpină dificultăţi în a concura cu candidaţii tineri pe poziţii unde contează mai mult capacitatea de adaptare şi dinamismul, decât experienţa propriu-zisă. Pe termen lung, creşterea vârstei de pensionare va pune şi mai multă presiune pe candidaţii mai în vârstă de sex feminin, categoria vizată de această măsură. Pentru a diminua efectele creşterii vârstei de pensionare, este nevoie de programe de instruire şi reconversie profesională, astfel încât candidaţii de peste 45 de ani să rămână relevanţi pe piaţa muncii”, a explicat Ana Vişian, marketing manager BestJobs România.
Tot ca niște concluzii interesante trase de aceeași analiză, merită avut în vedere că trei din patru candidaţi participanţi la studiu spun că au de gând să mai lucreze şi după pensionare, 62% doar pentru a rămâne activi, iar 38% pentru că au nevoie de bani. În acest sens, peste 35% ar lua în calcul să înveţe o nouă specializare care să le uşureze experienţa găsirii unui job, doar dacă le-ar solicita acest lucru angajatorul actual sau un potenţial angajator, 33% dacă acest lucru ar fi disponibil gratuit şi aproape 12% ar învăţa o nouă specializare indiferent de cost. În final, 39% ar participa la cursuri de formare în domeniul informaticii sau al altor tehnologii, 13% ar învăţa o limbă străină, tot 13% ar urma un curs pentru dezvoltarea abilităţilor de conducere sau de management şi aproape 10% ar participa la un curs de formare în domeniul relaţii cu clienţii.