Desculț și în pijamale de lux, proaspăt căzut din Orient Express. Președintele care a intrat în istorie ca nimeni altul. „Era vânăt și sângera”

Călătoria cu trenul de lux Orient Express din 23 mai 1920 pare să fi fost decisivă pentru a pune capăt carierei prezidențiale a lui Paul Deschanel.

O poveste detaliată poate fi găsită în cartea Les Trains des Rois et des Présidents (Trenurile regilor și ale președinților) de Jean Des Cars și Jean-Paul Caracalla, publicată în 1992.

Pijamaua, somniferul și geamul trenului

Într-o seară de duminică, președintele Deschanel se deplasa pe Loara pentru a participa la inaugurarea unui monument dedicat morților din Marele Război, împreună cu miniștrii și reprezentanții presei.

În jurul orei 22.00, președintele a luat un somnifer și s-a retras în camera sa. Potrivit cărții, președintelui i s-a făcut cald, a deschis fereastra, dar s-a aplecat prea mult și, în cele din urmă, a căzut din trenul în mișcare.

Aflat încă sub influența somniferului, și-a pierdut echilibrul. Trenul se deplasa cu 30 de kilometri pe oră în apropierea nisipului proaspăt greblat în urma reparațiilor la calea ferată, iar președintele nu a suferit răni grave.

Înainte de miezul nopții, în timp ce inspecta șinele de cale ferată, un muncitor feroviar, André Radeau, a văzut un bărbat care se apropia de el. Străinul era desculț, plin de vânătăi și sângerând, îmbrăcat într-o pijama brodată de lux.

Acesta a pretins că este președintele Franței, la care muncitorul feroviar neimpresionat a răspuns:

„Iar eu sunt împăratul Napoleon.”

Nefiind sigur dacă a întâlnit un bețiv sau un evadat de la azilul din apropiere, André Radeau l-a dus pe președintele Deschanel la cea mai apropiată casă, l-a pus în pat și a chemat medicul. Doctorul l-a recunoscut pe președintele Franței, iar la ora 7 dimineața, Deschanel a fost trimis la spital.

După aproximativ două ore, era deja clar că președintele dispăruse din tren și a fost găsit în siguranță la spital.

A doua gafă monumentală a președintelui

Acest incident a provocat reacții diferite în rândul colegilor lui Paul Deschanel, al jurnaliștilor și al publicului larg. Unii au crezut povestea, alții nu. Ceea ce este clar este că incidentul a creat un filon bogat de materiale pentru scriitorii și caricaturiștii satirici.

Paul Deschanel a intrat în istorie devenind primul președinte al Franței – sau al oricărei alte țări – care a căzut din tren.

Cu toate acestea, incidentul din tren nu este singurul caz în care președintele Deschanel a provocat atât uimire, cât și simpatie din partea publicului francez.

Pe 5 aprilie 1920, președintele se afla într-o călătorie în Alpes-Maritimes, unde a fost servit un banchet în sala clădirii Casino din Nisa. Paul Deschanel a ținut un discurs frumos în fața publicului, cu o atitudine teatrală, exprimându-și fascinația față de Nisa și de oamenii care locuiau acolo, iar oamenii prezenți l-au răsplătit cu un val de aplauze.

Entuziasmat de reacții și de triumful său, președintele a repetat discursul in extenso, cuvânt cu cuvânt.