„Policriza” pune stăpânire pe Europa. Criza costului vieții, inflația și războiul din Ucraina, principalii factori pentru traiul tot mai greu al oamenilor

Criza costului vieții declanșată de războiul din Ucraina, criza energetică, inflația în creștere și pandemia de coronavirus au devenit cele mai mari îngrijorări pentru cetățenii Uniunii Europene, potrivit unui nou Eurobarometru care arată că 45% dintre respondenți au în prezent „unele” sau „multe” dificultăți în ceea ce privește veniturile personale.

„Policriza”, temerea europenilor

Sondajul vorbește despre o „stare de spirit de policriză” pe întregul continent.

În plus, 46% dintre europeni recunosc că nivelul lor de trai a scăzut deja ca urmare a crizelor din ce în ce mai mari, în timp ce 39% dintre ei se așteaptă să înregistreze o scădere în cursul acestui an.

Doar 14% nu anticipează niciun fel de schimbare sau impact.

Șocul vieții pentru un român, după ce soția l-a mințit timp de 20 de ani. Ce a descoperit bărbatul l-a făcut să o dea în judecată

Se schimbă harta Europei cu o nouă țară. Va fi cea mai mică din lume, la doar o oră de zbor de România

Țările în care scăderea percepută a nivelului de trai a fost cea mai pronunțată sunt Cipru (70% dintre respondenți spun că standardele „s-au redus deja”), Grecia (66%), Malta (65%), Franța (62%) și Portugalia (57%), se arată în raport.

Persoanele din țările nordice sunt cele mai mulțumite de veniturile lor actuale – 87% în Suedia, 86% în Danemarca și 84% în Finlanda -, în timp ce doar 21% în Grecia și Bulgaria sunt mulțumite de veniturile lor.

Mai îngrijorător este faptul că 39% dintre respondenți recunosc că au dificultăți în a-și plăti facturile lunare „din când în când”, iar 9% spun că acest lucru se întâmplă „de cele mai multe ori”. Încă o dată, Grecia și Bulgaria raportează cea mai mare parte a populației care trece prin acest tip de dificultăți, cu 86% și, respectiv, 64%.

Nemulțumiri legate de măsurile luate de UE

În general, 56% dintre europeni se declară nemulțumiți de măsurile luate la nivelul UE pentru a face față creșterii costului vieții, în timp ce 64% au aceeași părere în ceea ce privește acțiunile guvernelor lor naționale.

În total, 93% dintre participanții la sondaj spun că sunt îngrijorați de criza costului vieții, inclusiv de creșterea prețurilor la alimente și energie. Sărăcia și excluziunea socială (82%), schimbările climatice (81%) și posibila extindere a războiului din Ucraina în țările vecine (81%) reprezintă, de asemenea, surse de îngrijorare în rândul cetățenilor UE.

În special, aproape trei sferturi dintre aceștia mărturisesc că sunt îngrijorați de „riscul unui incident nuclear”, un scenariu alimentat de retorica incendiară a Kremlinului.

În ciuda acestor temeri și lupte generalizate, sprijinul european pentru Ucraina rămâne ferm: 74% dintre cetățenii UE aprobă răspunsul UE la război, față de 23% care îl dezaprobă.

Aprobarea asistenței acordate de UE Ucrainei este covârșitoare în rândul respondenților din regiunea nordică: 97% în Suedia, 95% în Finlanda, 93% în Țările de Jos și 92% în Danemarca.

Doar în Slovacia (49%), Grecia (48%) și Bulgaria (48%) acest sprijin scade sub pragul de 50%.

Întrebați cu privire la implicațiile mai largi ale războiului, 65% dintre toți cei intervievați spun că nu sunt „foarte” sau „deloc” încrezători că viața lor personală va rămâne neschimbată.

Eurobarometrul, dat publicității joi dimineață de Parlamentul European, se bazează pe mai mult de 26.000 de interviuri față în față realizate între octombrie și noiembrie în toate cele 27 de state membre.

Pesimism transfrontalier

Pe lângă costul vieții și Ucraina, rezultatele se referă și la UE în ansamblu, la instituțiile sale și la alegerile parlamentare din 2024.

Ponderea celor care au o imagine pozitivă despre UE a scăzut de la 52% în mai la 47% în noiembrie, cu variații mari între țări. În același timp, 62% consideră că apartenența țării lor la blocul comunitar este un „lucru bun”, spre deosebire de o mică minoritate (10%) care o consideră un „lucru rău”.

Cu toate acestea, peste jumătate dintre respondenți (51%) spun că lucrurile în UE merg într-o „direcție greșită”, iar puțin sub o treime spun că lucrurile merg în „direcția corectă”.

Pesimismul este și mai profund în interiorul granițelor naționale: 62% dintre cetățenii UE spun că lucrurile în țara lor de origine merg într-o „direcție greșită”.

Un aspect interesant este că 63% dintre participanți susțin că în viața personală lucrurile merg în „direcția corectă”, ceea ce reflectă o disonanță puternică între mediul familial și peisajul politic.

Cei din Luxemburg (82%), Irlanda (80%) și Suedia (80%) sunt cei mai mulțumiți de starea actuală a vieții lor personale, în timp ce cei din România (49%), Polonia (47%) și Portugalia (46%) au o opinie mai amestecată.

Majoritatea europenilor (57%) sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE, iar 39% se descriu ca fiind destul de pesimiști sau foarte pesimiști. Franța, Cipru și Grecia sunt singurele state membre în care o perspectivă pesimistă reprezintă opinia majoritară.