Site-ul fals care a lăsat o româncă fără 40.000 de lei, i-au dispărut instant banii din cont: la ce a ajutat contestația, care este soluția

Numărul fraudelor online a explodat în ultimii ani, mai ales din cauza timpului semnificativ mai mare pe care oamenii îl petrec pe internet, dar și pentru că sunt incredibil de neatenți, victime sigur, numai bune de exploatat financiar. Nici nu-ți dai seama, iar banii ți-au dispărut instant din cont. Pentru că de cele mai multe ori ai fost fraudat din neatenția ta, șansele să-ți recuperezi banii sunt infime.

Nu mai puțin de 40.000 de lei a achitat o femeie din Iași pe un site care, ulterior, s-a dovedit a fi fraudulos. De fapt, era o clonă cât se poate de veridică a unei pagini web în care avea încredere. După ce virat banii, și-a dat seama de eroare, dar deja era târziu. A contestant tranzacție și, în urma unei negocieri din cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar, banca i-a dat înapoi 20.000 de lei care gest comercial. Cu alte cuvinte, sub nicio formă, banca nu și-a asumat responsabilitatea pentru această situație, iar dacă Poliția va reuși vreodată să recupereze prejudiciul, banca se așteaptă ca banii să-i revină în cont.

Când îți vezi banii înapoi, chiar dacă ai fost vinovat de greșeală

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar a intervenit de mai multe ori pentru a ajuta victimele fraudelor online, dar rareori sunt recuperate integral sumele pierdute din neatenția românilor.

Consumatoarea C.L. din București a pierdut 17.280 de lei după ce a divulgat datele cardului personal în urma unui anunț postat pe site de vânzări. Ca gest comercial, banca i-a oferit 8640 de lei, cu mențiunea foarte importantă că acești bani se vor întoarce la instituția bancară dacă victima își recuperează prejudiciul.

Dezastru în Filipine: Taifunul Yinxing a smuls acoperișul caselor. 30.000 de locuitori afectați de furtuna puternică

Comisia Europeană, o nouă notificare către Temu. Ce se poate întâmpla peste o lună cu platforma de vânzări care e acuzată că încalcă regulile privind protecția consumatorilor

Consumatorul F.S din Harghita a observat că, fără acordul lui, s-au efectuat plăți din contul personal către mai multe firme din Spania. Banca i-a restituit întreaga sumă (2.400 de lei) din tranzacțiile contestate. În hotărâre se menționează că banca își va recupera această sumă dacă prejudiciul este recuperat ca urmare a acțiunii penale desfășurate în acest caz, conform Hotnews.ro.

CSALB a primit 46 de cereri pe marginea fraudării conturilor, dar doar 14 dintre ele, aproximativ o treime, au fost acceptat de bănci spre negociere, în contextul în care ”banca este terț față de obligația de restituire sau plățile au fost făcute de către consumatori care și-au divulgat informațiile personale și au introdus singuri toate datele de securitate”. Cu alte cuvinte, neatenție te poate costa scump.

„Problematica fraudării conturilor, a cardurilor sau furtul datelor personale atrage o mare responsabilitate atât din partea consumatorilor, cât și a băncilor. Consumatorilor le recomandăm să își verifice mai des contul, mai ales în această perioadă. Dacă nu au aplicații de online banking prin care pot face acest lucru de la distanță, o metodă ar fi și accesarea serviciilor de notificare prin sms a plăților efectuate din cont.

Chiar dacă acest lucru ar presupune un comision perceput de bancă, paza bună trece primejdia rea în astfel de cazuri, iar beneficiile sunt incontestabile. Apoi, dacă au observat că le-au dispărut bani din cont, să anunțe imediat banca și Poliția și să formuleze un refuz la plata pe care o consideră frauduloasă.

Băncile au responsabilitatea să rezolve cât mai repede cererile de refuz la plată venite din partea consumatorilor, astfel încât plățile efectuate în mod nelegitim să nu fie procesate și banii să nu fie transferați din conturile consumatorilor. Recomandarea noastră este ca instituțiile bancare să își optimizeze procedurile pentru blocarea plăților sesizate de consumatori ca fiind frauduloase.

Aceste cereri care reclamă fraude ar trebui semnalizate și filtrate pe toate canalele băncilor de relaționare cu clienții, fie că vorbim de call-center, e-mail, chat sau pagini de reclamații. În plus, ar fi indicat ca băncile să menționeze într-un loc cât mai vizibil pe site-urile proprii în cât timp recomandă consumatorilor să transmită refuzul de plată pentru situații în care aceștia sesizează tentativa de fraudare a propriilor conturi.”, a explicat Alexandru Păunescu din partea BNR și membru în Colegiul de Coordonare al CSALB.