Pandemia a avut efecte profunde asupra adolescenților. „Deteriorarea sănătății mintale este însoțită de modificări fizice la nivelul creierului”

Creierul adolescenților care au trăit pandemia Covid prezintă semne de îmbătrânire prematură, sugerează o cercetare.

Cercetătorii au comparat scanările RMN ale 81 de adolescenți din SUA prelevate înainte de pandemie, între noiembrie 2016 și noiembrie 2019, cu cele ale 82 de adolescenți prelevate între octombrie 2020 și martie 2022, în timpul pandemiei.

„Diferența de vârstă a creierului a fost de aproximativ trei ani”

După ce au comparat 64 de participanți din fiecare grup în funcție de factori precum vârsta și sexul, echipa a constatat că schimbările fizice din creier care au avut loc în timpul adolescenței – cum ar fi subțierea cortexului și creșterea hipocampusului și a amigdalei – au fost mai mari în grupul de după lockdown decât în grupul de dinainte de pandemie, sugerând că astfel de procese s-au accelerat. Cu alte cuvinte, creierele lor au îmbătrânit mai repede.

„Diferența de vârstă a creierului a fost de aproximativ trei ani – nu ne așteptam la o creștere atât de mare, având în vedere că carantina a durat mai puțin de un an de zile”, a declarat Ian Gotlib, profesor de psihologie la Universitatea Stanford și primul autor al studiului.

Scriind în revista Biological Psychiatry: Global Open Science, echipa relatează că participanții – un eșantion reprezentativ de adolescenți din zona Bay Area din California – au fost inițial de acord să ia parte la un studiu care urmărea impactul stresului de la începutul vieții asupra sănătății mintale de-a lungul pubertății. Ca urmare, participanții au fost evaluați și pentru simptome de depresie și anxietate.

Cum cureți televizorul fără să-l zgârii, de fapt. Aproape toată lumea face greșeala asta, trebuie să fim mult mai atenți

Lista cu electrocasnicele care consumă cel mai mult curent electric. Nu trebuie lăsate în priză noaptea

Grupul de după carantină a raportat dificultăți mai mari de sănătate mintală, inclusiv simptome mai severe de anxietate, depresie și probleme de internalizare.

Gotlib a declarat că rezultatele au fost în concordanță cu cele ale altor cercetători care au studiat impactul pandemiei asupra sănătății mintale a adolescenților. „Deteriorarea sănătății mintale este însoțită de modificări fizice la nivelul creierului în cazul adolescenților, probabil din cauza stresului provocat de pandemie”, a spus el.

„Aceste modificări cerebrale sunt adesea asociate cu o funcționare cognitivă redusă”

Dar nu este încă clar dacă sănătatea mentală mai slabă surprinsă în studiu este determinată de îmbătrânirea mai rapidă a creierului sau chiar dacă aceasta din urmă este o veste proastă pentru adolescenți.

„Nu știm încă acest lucru – începem să reanalizăm toți participanții la vârsta de 20 de ani, astfel încât vom avea o idee mai clară dacă aceste schimbări persistă sau încep să se diminueze cu timpul”, a spus Gotlib.

„La adulții mai în vârstă, aceste modificări cerebrale sunt adesea asociate cu o funcționare cognitivă redusă. Nu este clar încă ce înseamnă ele la adolescenți. Dar aceasta este prima demonstrație că dificultățile în materie de sănătate mintală în timpul pandemiei sunt însoțite de ceea ce par a fi modificări ale structurii creierului legate de stres.”

Michael Thomas, profesor de neuroștiință cognitivă la Universitatea Birkbeck din Londra, care nu a fost implicat în studiu, a declarat că cercetarea a confirmat dificultățile pe care le-au întâmpinat în special adolescenții în timpul pandemiei, cu creșteri ale anxietății și depresiei. Dar, a adăugat el, este greu de știut ce înseamnă diferențele în mărimea structurii creierului pentru comportamentul actual sau viitor.

„Măsurătorile la scară largă ale creierului nu ne spun despre circuitele detaliate care conduc comportamentul. Aș spune că este foarte speculativ ce consecințe pe termen lung vor exista, dacă vor exista, și dacă aceste modificări ale creierului vor fi de durată sau vor dispărea”.

Thomas a subliniat, de asemenea, că nu este clar că potențialele efecte vor fi neapărat negative, menționând că unele dintre schimbările accelerate raportate de echipă au fost, de asemenea, asociate cu performanțe mai mari, cum ar fi la testele de inteligență.

„Este cunoscut faptul că șoferii de taxi din Londra au fost raportate ca având și hipocampusul mai mare”, a spus el. „Pe scurt, acestea sunt date interesante pentru a arăta că pandemia ar fi putut avea efecte profunde asupra adolescenților, suficient pentru a se reflecta în măsurile structurii creierului; dar aceste date nu ne pot spune dacă rezultatele negative pe termen lung sunt inevitabile sau dacă plasticitatea creierului va permite acestei generații să își revină.”