Rusia intervine după ce statele UE au acceptat plafonarea prețurilor la gaze. Mesajul lui Putin
Cele 27 de state membre ale UE nu au fost de acord cu propunerea Comisiei Europene de a limita preţurile viitoare ale gazelor la 275 de euro pe megawat-oră (MWh). Planul CE a atras critici atât din partea susţinătorilor, cât şi a adversarilor.
Plafonarea prețurilor la gaze, acceptată de țările UE
Update 19 decembrie, ora 21.49. Administraţia Prezidențială de la Moscova a catalogat, luni seară, drept „inacceptabilă” decizia Uniunii Europene de plafonare a preţului la gaze, argumentând că apar riscuri asupra pieţelor internaţionale.
„Este o încălcare inacceptabilă a proceselor pieţelor care au ca rezultat formarea preţului. Orice referire la o plafonare de preţ este inacceptabilă”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Update 19 decembrie, ora 19.25. Statele UE au ajuns la un acord privind plafonarea preţului gazelor naturale, anunță preşedinţia cehă a Uniunii Europene. Acordul vine după ce discuţiile despre un pachet de măsuri de urgenţă au creat diviziuni în rândul blocului comunitar, în încercarea de a răspunde la criza energetică.
Cehia, care deţine preşedinţia rotativă a UE, a prezidat negocierile între cele 27 de state membre. Astfel, miniştri europeni ai Energiei au convenit că plafonarea preţului gazelor va fi declanşată în momentul în care cotaţiile, la hub-ul de gaze Dutch Title Transfer Facility (TTF) de la Amsterdam, ajung la 180 de euro pentru un Megawatt-oră (MWh), timp de trei zile.
De asemenea, plafonul ar putea fi declanşat începând cu data de 15 februarie 2023 şi, în primă fază, nu se va aplica tranzacţiilor în afara pieţei. Germania, care fusese sceptică în privința plafonării preţului gazelor, a votat, luni, în favoarea unui acord, deși rămân unele îngrijorări referitoare la impactul acestei politici asupra capacităţii Europei de a atrage livrări de gaze pe o piaţă globală extrem de competitivă.
Știrea inițială: După luni de lupte interne în blocul comunitar, Comisia Europeană a propus plafonul înaintea reuniunii miniştrilor Energiei de joi, cu privire la cele mai recente măsuri de urgenţă ale UE pentru atenuarea crizei energetice, pe măsură ce se instalează iarna.
Plafonul s-ar activa dacă preţul contractelor pe termen de o lună de la bursa olandeză de gaze Title Transfer Facility (TTF) depăşeşte 275 euro/MWh, timp de două săptămâni, şi dacă, în acelaşi timp, preţurile sunt cu 58 de euro mai mari decât costul de referinţă la nivel mondial pentru gaze naturale lichefiate (GNL), timp de 10 zile de tranzacţionare consecutive.
Propunerea Comisiei Europene a fost criticată
Premierul polonez Mateusz Morawiecki spune că nivelul propus este „foarte ridicat”, în timp ce un alt diplomat al UE susține că este „un plafon care nu ar acţiona ca un…plafon”.
Propunerea Comisiei a determinat o creștere a contractului TTF pe termen de o lună, tranzacţionându-se la peste 130 de euro/MWh, comparativ cu un vârf de peste 340 de euro în august 2021. Potrivit firmei de consultanţă Eurointelligence, criteriile elaborate de CE înseamnă că plafonul a fost „conceput pentru a nu fi utilizat: cu alte cuvinte, nu este destinat să limiteze efectiv preţurile”.
Cine solicită un plan solid împotriva prețurilor excesive
Cel puțin 15 ţări din UE cer un plafon solid. Dintre acestea, Belgia, Polonia, Italia şi Grecia au ameninţat că vor bloca alte măsuri energetice spre aprobare, dacă pachetul nu conţine un plan de acţiune pentru a preveni preţurile excesive. De cealaltă parte, există o tabără mică, dar puternică, manageriată de cea mai mare economie a Uniunii – Germania. Alături de Ţările de Jos, Suedia şi Finlanda, Berlinul susține un plafon care ar împinge furnizorii să vândă în altă parte şi ar reduce stimulentele pentru diminuarea consumului de gaze.
În încercarea de a atenua aceste preocupări, Bruxelles transmite că urmărirea preţului global al GNL ar asigura furnizorii în continuare să vândă în Europa. De asemenea, vrea ca economiile obligatorii de gaze să intre în vigoare pentru UE, dacă este activat un plafon. Acest lucru ar marca o schimbare considerabilă în politicile blocului comunitar, având în vedere că statele membre au acceptat până acum doar reduceri voluntare ale consumului de gaze.