Ce nu știai, probabil, despre otomani: curiozități despre unul dintre cele mai longevive imperii ale lumii

Timp de secole, imperiile au fost forma dominantă de organizare politică. În vest există un anumit grad de familiaritate cu imperiile britanice, franceze și germane, precum și cu imperiile Spaniei și Portugaliei. Ca să nu mai vorbim de romani sau greci. Dar un imperiu care uneori este scos din conversație este cel Otoman.

Iată câteva lucruri interesante pe care, probabil, nu le știai despre Imperiul Otoman.

Imperiul Otoman a existat aproape 600 de ani, de la începutul anilor 1.300 până după Primul Război Mondial. Cuvântul „otoman” derivă din versiunea arabă a lui Osman, numele primului său conducător.

Constantinopolul a fost redenumit Istanbul și a devenit sediul unui nou imperiu în creștere, însă oficial, acesta a căpătat denumirea abia în 1930.

Orașul din România care se mândrește cu cel mai înalt brad natural de Crăciun. Are 29 de metri și cântărește 17 tone

Destinația de lux aleasă de Adelina Pestrițu pentru aniversarea soțului: cât costă să stai în „OZN”-urile din Arabia Saudită

Apogeul Imperiului Otoman

Apogeul puterii imperiului s-a petrecut în secolul al XVI-lea, odată cu domnia lui Süleyman Magnificul, unul dintre cei mai longevivi sultani.

La începutul secolului al XVI-lea, Imperiul Otoman avea una dintre cele mai mari comunități evreiești.

Imperiul Otoman a fost, în mare parte, un imperiu european. Granițele sale s-au extins pe teritorii din Balcani și în sud-estul Europei, care acum aparțin Europei.

Înfrângerea armatei grecești, în Anatolia, în 1922, de către forțele naționaliste turce a marcat prăbușirea de facto a Imperiului Otoman și apariția unui nou stat succesor, adică Turcia modernă.

Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul și primul lider al Turciei, a vrut să se delimiteze total de trecut și de otomani. A mutat capitala noului stat de la Constantinopol la Ankara și a inițiat o serie de reforme rapide precum schimbarea alfabetului și desființarea califatului.

În ultimele decenii, Turcia a asistat la revenirea unei mișcări politice și culturale ce se poziționează împotriva vestului și care privește în mod selectiv trecutul otoman, ca ghid pentru prezent. Decizia guvernului lui Erdogan de a converti celebrul templu bizantin Hagia Sofia într-o moschee, în 2020, este cel mai bun exemplu în acest sens.