Calitatea vieții în orașele din România, între realitate și marketing: unde trăiesc românii cei mai fericiți

În teorie, ar fi foarte simplu să faci o analiză a calității vieții printre locuitorii marilor orașe din România. În practică, până și percepția locuitorilor este influențată semnificativ de marketing și comparații eronate.

Barometrul urban – Calitatea vieții în orașele din România este cel mai nou studiu referitor la calitatea vieții din țara noastră. Acesta plasează Cluj – Napoca pe primul loc la reședințele de județ, unde oamenii sunt cei mai satisfăcuți. La polul opus este Ploiești, ca oferind cele mai dezamăgitoare condiții de trai. Din păcate, mai mulți sociologi sunt dezamăgiți de rezultatele acestei analize și le pun pe baza marketingului.

Ce spun românii despre orașul în care stau

Nu mai puțin de 80% din populația din mediul urban este mulțumită de orașul în care trăiește, se arată în analizat din octombrie 2020 finanțată de Banca Mondială. Cele mai ridicate procente din România se înregistrează în rândul persoanelor din Regiunea Centru – 87%, iar cel mai scăzut, în orașele din Sud – Muntenia – 74%.

Cluj – Napoca în particular este cu multe peste mediile menționate mai sus cu 97% satisfacție legată de calitatea vieții și plasează orașul pe locul 1. Ca un mecanism ușor de urmărit și înțeles, satisfacția față de locuirea în urban tinde să crească odată cu dimensiunea urbană, cu vârsta și cu veniturile individuale. Pornind de la această premisă, în nouă orașe, nivelul de satisfacție depășește 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%), Brașov, Drobeta-Turnu Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina și Iași (90%). În șapte localități se înregistrează niveluri de satisfacție sub 40%, în trei dintre acestea ponderea fiind sub 30%: Simeria (28%), Băile Herculane (25%), Buhuși (18%).

Un club din Sighișoara a luat foc în noaptea de Crăciun. Ce ar fi cauzat incendiul, 150 de persoane au fost evacuate

Ce preparate au mâncat deținuții din închisorile din România în prima zi de Crăciun. Regim special pentru diabetici

Ca o excepție de la orice regulă este Sighișoara. Acesta este un municipiu non-reședință de județ care se bucură de cel mai mare grad de apreciere – 92%, în timp ce Caransebeș este municipiul cu gradul de apreciere cel mai scăzut – 50%. Printre criteriile care influențează cel mai mult aceste valori se numără infrastructura educațională, siguranța publică și disponibilitatea magazinelor.

„Dacă e să răspund de ce, pentru majoritatea criteriilor, preferințele respondenților au situat Clujul și Oradea pe primele locuri, aș spune că aceste orașe au avut o politică de comunicare, un marketing foarte eficient. Posibil, se și trăiește bine acolo, dar studiul ne spune că «se știe că acolo se trăiește bine», a comentat Mircea Kivu, a cărui opinie generală este că barometrul se referă la imaginea despre calitatea vieții în cele 41 de orașe incluse în eșantion, respondenții referindu-se la la ceea ce au aflat despre orașele respective, mai mult decât la experiențele personale.

„Este și foarte mult marketing”, a afirmat și sociologul Remus Anghel, profesor la SNSPA. „La transportul urban, 88% sunt mulțumiți de acest aspect. Ori, toată lumea știe că în momentul de față este o nenorocire cu transportul în Cluj. Se stă câte două-trei ore în trafic, între Florești și Cluj și în Cluj. E blocat tot orașul”, a adăugat sociologul.