Misterele cetății Sarmizegetusa Regia, sub reflector: ce ascundea Decebalus per Scorillo în sanctuarele solare

Sarmizegetusa Regia reprezenta capitala Daciei, însă aceasta adăpostește misterele care au ridicat multe semne de întrebare istoricilor și arheologilor. Află ce ascundea Decebalus per Scorillo în sanctuarele sale.

Din cauza războaielor purtare de către romani, aceasta afost distrusă, iar în prezent, acolo este doar un sit arheologic care a fost inclus în Patrimoniul UNESCO. Acest loc este considerat cel mai important al Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, o rezervație care se întinde pe o suprafață de 40.000 de hectare în Munții Șureanu.

Numele său provine de la inscripțiile antice under era menționată ca Zarmizeghéthousa, Sarmireg, Sarmizge, Zarmitz, Sarmazege, Sarmizege. Aceasta era formată din cetate, incinta sacră și cartierele cu construcțiile civile. Întreaga așezare era prevăzută cu instalații de captare și de transport a apei potabile.

Sarmizegetusa Regia beneficia de un sistem de irigatie FOTO: Wikipedia

Fosta capitală a Daciei era apărată față de invadatori de un sistem de fortificații. În ceea ce privește cele mai importante descoperiri la Sarmizegetusa Regia, este reprezentat de un vas înalt de un metru, care era inscripționat Decebalvs Per Scorilo, scris cu litere latine.

Trucul pentru ca robinetele din baie să fie mereu strălucitoare. Cu ce trebuie să le ștergi ca să rămână curate zile la rând

Iluzia optică care îți păcălește creierul. Dacă vezi două fețe în culori diferite, ai picat în capcană, de fapt

Misterele care dăinuie în Sarmizegetusa Regia

Construcțiile religioase ale capitalei Daciei erau de-a dreptul impresionante, fiind dispuse pe două terase. Potriviti istoricilor, acestea au fost ridicate în timpul lui Burebista, în timp ce altele se înălțau în perioada lui Decebal, moment în care Sarmizegetusa Regia se afla în apogeul dezvoltării sale. Unul dintre cele mai misterioase construcții era soarele de andezit.

”În imediata apropiere a marelui sanctuar rotund, despărţit de el prin canalul deschis ce venea dinspre piaţeta pavată, se afla unul din cele mai interesante monumente ale incintei sacre: un pavaj de lespezi de andezit aşezate în formă de raze în jurul unei lespezi rotunde din aceeaşi rocă. Datorită formei sale, acest pavaj circular de aproape şapte metri în diametru, aşezat pe o temelie de blocuri calcaroase, îşi merită pe deplin numele de „soare de piatră” care i-a fost dat.

El servea ca altar de jertfă; sub el se află un bloc cioplit în formă de lighean, care dă în canalul de scurgere: pe aici curgea apa folosită la ceremonii sau chiar sângele jertfelor. Dacă rostul „soarelui de piatră” a fost lămurit, enigmatică rămâne menirea unui coridor nu prea lung acoperit cu lespezi de calcar, aflat în apropiere. Presupunerea cea mai plauzibilă este că el a servit ca „depozit” de ofrande”, scria Hadrian Daicoviciu.

Acest sanctuar era utilzat pentru ca unele observații de pe cer să poată fi făcute. Cu toate că adevăratul lor al sanctuarului nu a fost încă elucidat, construcția determină că era folosit pentru a fi făcute observații astronomice.

Istoricul Daicoviciu afirmă că aceștia își sporeau autoritatea asupra populației, pe baza cunoștințelor lor despre mișcarea astrelor care erau necesare agriculturii, astfel că nu păreau doar simpli cărturari, ci posesorii unor puteri supranaturale.

Cele mai importante descoperiri au fost efectuate după 1990, atunci când un grup de braconieri au găsit piese valoroase ale fostei capitale dacice, acele obiecte ajungând pe piața neagră a antichităților. Printre cele mai importante bijuterii descoperite au fost 13 brățări spiralate din aur masiv, potrivit adevărul.ro.